Daca ar fi sa dau un titlu episodului cu femeia cananeanca, eu i-as spune Dragostea si disperarea unei mame. E de admirat staruinta acestei femei si argumentul oferit de ea ca replica la vorbele lui Isus. Nu mi-e inca foarte clar de ce i-a spus Isus asemenea cuvinte. A vrut sa-i incerce credinta sau le-a zis pentru cei care ascultau, ca acestia sa traga invataminte din toata intamplarea?
 

22. Si iata ca o femeie cananeanca, a venit din tinuturile acelea, si a inceput sa strige catre El: "Ai mila de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica-mea este muncita rau de un drac."

23. El nu i-a raspuns nici un cuvant. Si ucenicii Lui s-au apropiat si L-au rugat staruitor: "Da-i drumul, caci striga dupa noi."

24. Drept raspuns, El a zis: "Eu nu sunt trimes decat la oile pierdute ale casei lui Israel."

25. Dar ea a venit si I s-a inchinat, zicand: "Doamne, ajuta-mi!"

26. Drept raspuns, El i-a zis: "Nu este bine sa iei panea copiilor, si s'o arunci la catei!"

27. "Da, Doamne", a zis ea, "dar si cateii mananca faramiturile cari cad de la masa stapanilor lor."

28. Atunci Isus i-a zis: "O, femeie, mare este credinta Ta; faca-ti-se cum voiesti." Si fiica ei s-a tamaduit chiar in ceasul acela.

Matei 15:22-28

Da, vad asemanarea intre episodul cu femeia cananeanca si pilda cu vaduva si judecatorul. E interesant cum toate se leaga pana la urma. Adica mai intai le-a spus pilda iar apoi a creat o situatie concreta care sa ilustreze pilda respectiva?

De ce nu i se cuvinea cand ea are constiinta darului (vindecarii) mai puternica decat il au copii (evreii) ?
Ea e constienta ca Isus poate vindeca.
Evreii sunt inca nesiguri.
Cine e mai breaz ?

Femeie, mare e credinta ta....