oftez.de ceva timp oftez intruna;de dor,de plictiseala,de nevoie,de cautare,de raspuns.imi cer linistea inapoi prin procedeul clasic de respiratie.pentru cateva secunde o regasesc,plapanda ca firisorul de viata ce se zbate in mine,si apoi dspare furtunos zmulsa de suvoiul de lacrimi ce imi inunda ochii.imi impun sa nu mai plang,imi inlatur lacrimile cu palma deja udata de ele,si ma rog.

ma urasc.sunt cea mai mica fiica dintre ficele singuratatii....ultima si cea mai indepartata de soare.pe mine lumina nu m-a atins niciodata.lacrimile mi-au fost uscate de furie,si ochii mi-au fost udati de neputinta.nu pot evada de aici,nu pot fugii de mine.


imi doream sa plang.... acum vreau sa invat cum sa nu mai plang niciodata.pentru nimeni

la mine nu mai face...trebuie sa ma opresc.. ma simt din ce in ce mai mica,mai frustrata,mai vulnerabila....mai stoarsa...nu mai pot sa plang.nu mai vreau.... nu mai pot..chiar nu mai

acum ma gandesc sa uit,sa cenzurez totul in mine,sa conserv amintirile.maine vreau sa fiu puternica.maine vreau sa nu mai plang.maine vreau sa reincep sa fiu ceea ce am fost inainte.inainte de slabiciuni si vulnerabilitate.

ma bantuie amintirile.parca le pot atinge,parca le pot simti si gusta....

imi este groaza ce se va intampla cu mine daca amintirile se vor materializa si maine vor redeveni prezent....si cat din mine isi doreste ca maine sa se intample acest lucru....

si eu cea mai mare fiica...sau insasi mama singuratatii....

Ioana, m-a impresionat mesajul tau, pentru ca si eu trec printr-o perioada foarte proasta si simt in mare parte ceea ce ai descris tu aici....motivele noastre sunt probabil diferite insa....

Interesant ce a spus gens


E un sfat bun pana la un punct, de multe ori prin suferinta ne cunoastem mai bine pe noi insine si intelegem mai bine care ne sunt de fapt problemele si adevaratul motiv al starii de angoasa....
Pe de alta parte insa nici sa nu zabovim prea mult in starea asta nu e bine, caci putem cadea foarte usor in deznadejde si chiar depresie....
Si eu imi propusesem sa ramin cat mai mult in aceasta stare de suferinta si frustrare, plangandu-mi neputintele, dar  am vazut ca usor-usor alunecam spre deznadejde si numai ganduri negre imi treceau prin minte si atunci am hotarit sa lupt cu mine si in acelasi timp sa-L chem neincetat pe Cel ce da mangaiere si alinare, caci stiu ca numai la El e scapare.
Pentru mine, cele mai grele lucruri pe care le am de facut sunt sa ma pot ierta si sa-mi accept singuratatea...sa pot spune mereu si in fiecare zi "Doamne, Harul Tau imi e de ajuns"! dar deocamdata nu pot, nu pot sa spun asta

Ioana, te rog sa-mi scuzi interventia, am vrut doar sa-ti spun ca nu esti singura care sufera si ca, asa cum probabil bine stii, exista multa, multa suferinta pe lume si probleme mult mai mari decat ale tale/mele/noastre, dar stiu din proprie experienta ca de cele mai multe ori nici macar asta nu te face sa te simti mai bine....
Sfaturi nu pot sa-ti dau, dar iti spun ce in ultimul timp ma ajuta sa ies din starile mele proaste, si anume  gandul ca aici suntem doar calatori si vorba apostolului Pavel:
"Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii! "
Asa ca incerc cat mai mult sa ma bucur in Domnul de toate micile bucurii ale vietii......chiar, ai observat ca a inflorit liliacul ? : ))

Auzi, tu cand vrei sa-ti sopteasca cineva raspunsul, cand stii, sau cand nu stii?

Mai, eu am pus o intrebare foarte simpla; mai simpla de-atata nu se poate!

Deci din cele doua cazuri prezentate, tu pe care l-ai alege?

ps: daca nu stii raspunsul, spune mai bine: nu stiu!, nu ma inventa al treilea, al patrulea, s.a.m.d!

Eu nu am pomenit de Domnul in intrebarea mea; deci inca odata:

sa zicem ca esti in clasa 1-a; profesoara te intreaba: Gens, cat fac 4+5; deci inc-o data intrebarea:

Cum santem "off topic", ca dupa raspunsurile pe care le-am primit, se pare ca intrebarile mele au fost in "japoneza"! :)

Esti la gradinita; invatatoarea iti spune: draga gens, ai in manuta doua bilute; daca eu iti mai dau doua bilute, cate bilute ai in mana?
Deci inca odata intrebarea:




ps: scuze, da mai jos de gradinita,..., iti dau mai bine un biberon, si nu-ti mai pun nici-o inrtebare!

Spune drept, ti-ai intrebat fetita, nu?!

Iti pun si eu o intrebare: daca ai de tinut o predica la biserica, si un om amarat, te opreste pe drum sa-ti spuna ce are pe suflet; ce faci, te opresti, asculti, si intarzii putin la biserica, sau te duci mai departe fara sa te opresti?

Bravo, mai Sergiulica; Domnul cu tine!