Craciunul il tii?

Asa crezi tu emilia, dar nu crezi bine pentru ca mai sunt si altii care tin "Cina" DIN AN IN AN, LA VREMEA HOTARITA".
NUMAI CA NICI MACAR VOI NU O TINETI LA VREMEA HOTARITA, PENTRU CA O TINETI LA INCEPUTUL LUI 15 NISAN.

Pentru ca  tinem cina seara nu inseamna ca o tinem la inceputul zilei de 15 Nisan ci o tinem la inceputul zilei de 14 Nisan, atunci cand a tinut-o si Isus.

 Seara, Isus a sarbatorit Pastele, impreuna cu apostolii, a instituit cina de amintire, a mers pe Muntele Maslinilor, s-a rugat, a fost prins, in noaptea aceea, a fost dus la judecata, pana dimineata, a fost batut si rastignit, in acea dimineata, iar pana seara a si murit, asa ca nu l-a ajuns seara, care incepea 15 Nisan, pe stalpul de tortura, ci a fost dat jos si pus in mormant.  Cred ca stii, dar a reamintit numai, pentru ca sa ne fie mai praospat in atentie.

Noi tinem cina atunci cand se tine...

Emilia! Ma surprinde ceia ce-mi spui tu
Am fost invitat la mine in localitate la acest act si cind le ziceam ca nu o tin corect se suparau.
Aici tin comemorarea in dupa amiaza lui 14 Nisan dupa asfintitul soarelui.
De aceia am zis ca o tineti pe 15 Nisan.
Poate imi mai dai detalii sa le spun ca alte congrgatii de ale voastre tin Comemorarea dupa ce asfinte soarele la sfirsitul zilei de 13 Nisan.

Cuvântul pentru Crãciun din engleza târzie este Cristes Maesse, Masa lui Hristos, prima datã descoperitã în 1038, ºi Cristes-messe, în 1131. În olandezã acesta este Kerst-misse, în latinã Dies Natalis, de unde provine franþuzescul Noel, ºi italienescul Il natale; în germanã Weihnachtsfest, de la veghea sacrã precedentã. Termenul Yule este de o origine disputatã. Acesta nu este conectat cu nici un cuvânt care sã însemne „roatã”. Numele în anglo-saxonã era geol, ospãþ: geola, numele lumii (cf. cuvântului islandez iol o sãrbãtoare în decembrie).

Crãciunul nu era printre festivalurile timpurii ale Bisericii. Irineu ºi Tertulian îl omit din lista lor de sãrbãtori; Origen privind probabil la imperialul discreditabil Natalitia, afirmã (in Lev. Hom. viii in Migne, P.G., XII, 495) cã în Scripturi doar pãcãtoºii, nu sfinþii, îºi sãrbãtoresc zilele lor de naºtere; Arnobius (VII, 32 in P.L., V, 1264) încã mai poate ridiculiza „zilele de naºtere” ale zeilor.

Referitor la data naºterii lui Hristos Evangheliile nu oferã nici un ajutor; pe datele lor se bazeazã argumentele contradictorii. Recensãmântul ar fi fost imposibil iarna; o întreagã populaþie nu putea fi pusã atunci în miºcare. Din nou, iarna trebuie sã fi fost aceasta; atunci doar munca la câmp fusese suspendatã. Dar Roma nu era aºa de politicoasã. Autoritãþile difereau mai mult în privinþa faptului dacã pãstorii puteau sau voiau sã-ºi þinã turmele expuse în timpul nopþilor din sezonul ploios.

 Argumentele bazate pe slujirea la templu a lui Zaharia sunt neserioase, deºi calculele antichitãþii (vezi mai sus) au fost reînviate într-o formã ºi mai complicatã, de exemplu, de cãtre Friedlieb (Leben J. Christi des Erlösers, Münster, 1887, p. 312). Cele 24 de clase de preoþi evrei, se spune, slujeau în fiecare sãptãmânã la Templu; Zaharia era în clasa a opta, Abia. Templul fusese distrus 9 ab, anul 70 d. Hr.; tradiþia rabinicã de mai târziu spune cã clasa 1, Jojarib, slujea atunci. Din aceste date de neîncredere, asumând cã Hristos s-a nãscut A.U.C. 749, ºi cã niciodatã în 70 de ani turbulenþi succesiunea de sãptãmâni nu a eºuat, este calculat cã clasa a opta slujea 2-9 octombrie, A.U.C. 748, când conceperea lui Hristos cade în martie, ºi naºterea presupusã în decembrie. Kellner (op. cit., pp. 106, 107) aratã cât de disperatã este calcularea sãptãmânii lui Zaharia din oricare punct dinainte sau dupã ea.

 „Amalgamul dintre pãgânism ºi creºtinism care era caracteristic gnosticismului, ºi care era în mod special evident în sistemul simonian, este uºor de explicat în învãþãtura lui Simon Magul, care, conform raportului din Fapte, a ajuns într-o relaþie strânsã cu învãþãtura creºtinã fãrã sã devinã un membru devotat” (idem, pag. 496).

Descoperim mai departe, în History of the Church, de Schaff, o referire la acest Simon Magul. El spune: „Autorul, sau primul reprezentant al acestui PÃGÂNISM botezat, conform mãrturiei invariabile a antichitãþii creºtine, este Simon Magul, care, fãrã îndoialã, a falsificat creºtinismul cu idei ºi practici pãgâne, ºi s-a declarat, într-un stil panteistic, o emanaþie a lui Dumnezeu” (Apostolic Christianity, vol. 2. pag. 566).

Simon doar s-a folosit de numele de creºtinism pentru a-ºi îndeplini scopurile. Dictionary of Religion and Ethics spune cã Simon era „un mesia fals, care practica magia ºi a încercat mai târziu, prin intermediul ºi cu autoritatea creºtinismului, sã întemeieze o RELIGIE UNIVERSALÃ [catolicã] rivalã” (vol. 11, pag. 514).

Din nou, în ce spune istoria cã au constat învãþãturile lui Simon în principal?

 „Douã tradiþii independente au pãstrat învãþãtura lui Simon, una trãdând influenþa alegoriei alexandriene, cealaltã a religiei siriene ºi babiloniene” (Dictionary of Religion and Ethics, vol. 11, pag. 516).

Nu este de mirare cã Luca demascã fãrã ocoliº infamia lui Simon – cãci Simon pretindea cã este creºtin – chiar apostol – ºi totuºi predica pãgânismul babilonian. EL NUMEA PÃGÂNISMUL CREªTINISM!

Jeremiah!
Dupa argumentele aduse de tine, inseamna ca in acel an, ceata a opta a lui Abia, ar fi slujit cam in primile 10 zile ale lunii Tisrei, luna intiia a anului a actualului calendar ebraic.

Pe mine ma intereseaza urmatorul amanunt:
Daca cele 24 de cete preotesti stabilite de regele David, si-au inceput slujba la Templu incepind cu ceata intiia, cu inceputul primei luni, respectiv Nisan a calendarului religios ebraic.
Daca ar fi fost asa, atunci ceata a opta a slujit la Templu in a doua jumatate a lunii a patra Tamuz, care corespunde cu 7-21 Iulie.
Dupa slujba lui Zaharia, Elisaveta a ramas insarcinata, intrucit sotul a ajuns acasa si au avut o convetuire laica, normala la domiciliul propriu.
Plecind de aici, dupa 6 luni, Miriam ramine insarcinata, respectiv cam in a doua decada a lunii Tevet, la noi Decembrie.
Numarind 9,5 luni, ajungem cam pe la sfirsitul lui Septembrie, inceputul lui Octombrie si nicidecum la sfirsitul lui Decembrie, care in acest caz ar fi purtat sarcina 12 luni.

Cum toate evenimentele importante din profetii sau inplinit la sarbatorile evreilor, sunt cercetatori care sustin ca Yahshuah S-a nascut la sarbatoarea Corturilor si nici decum la sarbatoarea lui Natalis Invictus.

Vei fi deacord cu mine, dar as mai vrea ceva ajutor in privinta turelor de slujba a celor 24 de cete.(1Cronici, capitolele 24,25)


Pentru ca erau 24 de cete, se poate ca sa fi slujit fiecare ceata cite doua saptamini pe an?
Ar fi fost o problema cu anii care aveau cite 13 luni.
Si de la data rinduelei stabilite de David, aceste cete au slujit constant?
Probabil ca nu, intrucit a intervenit robia babiloniana si nu stim cum o fi reorganizat slujba Ezra si Nemia. Care a fost punctul de plecare, a slujbelor la Templu. Ma refer ca data, timp, luna si asa mai departe.

Orcum, Evanghelia spune ca Zaharia era in slujba la rindul cetei lui. Deci era o rinduiala, o programare a fiecarei cete, cind ii venea tura pentru slujba.
De regula din Cronici rezulta ca schimbarea turei se facea in Sabat. (2 Cronici 23:4,8)
De aici rezulta ca, chiar daca erau si celalte cete mobilizate pentru o anumita lucrare, intr-un anumit timp, totusi ceata de rind la slujba indeplinea slujbele obligatorii de la Templu, intrucit necesita o curatire speciala a celor ce le indeplineau.

Cina o tinem la inceputul zilei de 14 Nisan, adica dupa terminarea zilei de 13 Nisan, ceea ce inseamna ca o tinem atunci cand a tinut-o Isus...

Cum ai calculat ziua de 14 Nisan?

Da, o singura data pe an, asa cum a zis Isus.

Sarbatoarea Cinei de amintire, are tocmai aceasta menire, de-a ne aminti ziua cand Isus a murit pentru noi.

Pai va lasam sa calculati si sa para-calculati date, calendare etc. Noi nu ne batem capul cu dinastea.Pentru noi e mai simplu: Biserica a hotarat cand se tin aceste sarbatori tocmai pentru a elimina aceste spargeri de creiere.Oricat ati cauta tot nu veti fi siguri ca aceea e data, vor fi supozitii.Pentru mine e si prea putin importanta DATA FIXA, ci spiritul sarbatorii.
Eu fac ascultare si respect decizia Bisericii.De-aia nu prea ne bagam noi in discutii de genul...

Sunt sigura ce comentarii o sa apara. 

adica mancau o data pe saptamana. deci acolo vorbeste de o oaresce frangere si nu de Cina. ma mir.
formularea acelui verset, nu lasa loc de "uneori". se constata clar ca e vorba de o... sa zicem "regula".

deci ti-am cerut sa aduci versete in care Domnul o zis sa se faca O DATA pe an cina.

1 Cor 11: 23-26 Caci am primit de la Domnul ce v-am invatat; si anume ca, Domnul Isus, in noaptea in care a fost vandut, a luat o pane. Si, dupa ce a multamit lui Dumnezeu, a frant-o, si a zis: "Luati, mancati; acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea." Tot astfel, dupa cina, a luat paharul, si a zis: "Acest pahar este legamantul cel nou in sangele Meu; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecate ori veti bea din el." Pentruca, oridecateori mancati din panea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El.

oridecateori inseamna o data pe an?
si oare Domnul vrea sa fie pomenit O DATA pe an?

In Orientul mijlociu, atunci si acum, piinea este preparatul  numit de noi "turta", coapta pe lespezi de piatra, sau vatra cu foc.
De aceia in Biblie se vorbeste de fringerea piinii.
Azimile de Pesah erau la fel coapte in acelas mod.
Sunt o gramada de ocazii cind se vorbeste clar ca se facea binecuvintarea si se fringea piinea, dar nu era acea "Cina" instituita la Pesah.

  Pavel cind era pe mare spre Roma face acest lucru. (fapte 27:35)
  Yahshuah la masa cu cei doi ucenici la Emaus. (Luca 24:30)
  Partasia ucenicilor dupa Cincizecime (Fapte 2:46)
Fapte 20:7 Pavel  cu cei din Troa se gaseau deja in timpul celei de a doua zi a saptaminii. Chiar si dupa actualul calendar, ei se gaseau in a doua zi a saptaminii, pentru ca erau deja dupa miezul noptii. (versetele 7si 11)

Asa ca sa lasam ce am mostenit si sa cercetam toti cu atentie Cuvintul scris.
Daca il vom studia sinceri, vom avea surprize toti.