Din perspectiva mea, asa este.
Asa cred eu, altii cred altfel "destinul batut in cuie."

Jó napot kívánok   

Afirmatia de mai sus suna in felul urmator:Destinul nu este o sansa ci o alegere.
Nu are semnul intrebarii si nici semnul exclamarii, este pur si simplu o afirmatie.

Ceea ce se poate intampla in felul urmator.
Esti la o intersectie de drum, este un drum ingust si este un drum lat, pe drumul ingust sunt putini care merg, este un drum cu obstacole, un drum care se vede greoaie, iar pe drumul lat sunt multi care merg, marea majoritate de pe acest drum merg veseli, fericiti, stiind sfarsitul fiecarui drum unde duce, ai de ales intre cele doua, sa fie oare destinul la mijloc si nu ratiunea umana?
Eu tin sa cred ca singuri ne alegem destinul, unii cred ceea ce spune Isus iar altii il ignora invatatura.
Versetele de mai jos afirma ca alegerea ne apartine:

Eu sunt Vita, voi sunteti mladitele. Cine ramane in Mine si in cine raman Eu aduce mult rod; caci despartiti de Mine nu puteti face nimic. (Ioan.15:5)
Daca nu ramane cineva in Mine, este aruncat afara, ca mladita neroditoare, si se usuca; apoi mladitele uscate sunt stranse, aruncate in foc, si ard. (Ioan.15:6)

M-ai intrebat?
Ia cum explica comentatorul intrebarea ta, iar versetul suna in felul urmator:
 "Voua", le-a zis El, "v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afara din numarul vostru, toate lucrurile sunt infatisate in pilde; pentru ca, "macar ca privesc, sa priveasca si sa nu vada, si macar ca aud, sa auda si sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca la Dumnezeu si sa li se ierte pacatele." (Marc.4:11-12)

Isus vorbeste multimii in pilde, cand ucenicii erau numai cu Isus L-au intrebat, de ce vorbeste in parabole si Domnul Isus le spune ca ceea ce spune El sunt taine, tainele imparatiei lui Dumnezeu, aceste taine nu au voie sa cunoasca numai cei din "familia" lui Dumnezeu si cei cu inima deschisa si ascultatoare, ascunzand in mod intentionat adevarul de cei care resping lumina ce le-a fost daruita. Dar sa nu uitam privilegiul extraordinar de mare pe care i-au avut acesti oameni.
Insusi Fiul lui Dumnezeu ii invatase pe oamenii acestea, in mijlocul lor facea minuni, in loc sa-L recunoasca pe El ca Mesia, ei Il respingeau de pe atunci.
Din pricina ca L-au respins, lor nu avea sa li sa mai dea lumina invataturilor Sale. Din acel moment eu aud cuvintele dar nu inteleg, vad dar nu pot deosebii ceea ce vad.
Este posibil sa te indepartezi  prin pacat de ziua harului, insa unii ajung intr-adevar sa se rataceasca dincolo de punctul de a mai fi rascumparati. Sunt oameni care l-au refuzat pe Mantuitorul si nu vor mai avea niciodata prilejul sa se pocaiasca si sa fie iertati. S-ar putea ca ei sa auda in continuare evanghelia, dar urechile lor vor ramane impitrite iar inimile inchise.
Biblia ii mentioneaza pe unii care sunt inca in viata, dar au trecut de punctul orcarei nadejdi de pocainta. (Evrei 6:4-6)

Sti cum era pe vremea scalagista?
Copii care se nasteau de catre parinti sclavi, deveneau automat sclavii acelor stapani unde erau si parintii lor sclavi.
Cunosc persoane din biserica de la noi care vin din orfelinate, a fost o zi cand au auzit despre Isus, Persoana care le poate schimba viata in bine, unii au ales sa experimenteze acest "Personaj" minune, care poate schimba viata, din robie la libertate, altii au ales sa ramana in continuare "sclavii" acelui sistem de care aminteai mai sus.
Pentru unii a fost o sansa sa aleaga iar pentru altii este destinul?
Eu nu cred.

:))))

de scalagi radeam ma, nu de tine!