Jackeroo, mie imi pare nespus de bine ca ai revenit "full-time" in mijlocul nostru, aici pe forum.
La cat mai multe posturi fericite.
 :)

AªA ESTE IMPÃRÃÞIA CERULUI - II

Foarte multe dintre parabolele lui Isus incep cu referiri la Impãrãþia Cerurilor [Mat. 13:24, etc.]. MANTUITORUL A INVÃÞAT PE UCENICII SÃI SÃ SE ROAGE PENTRU VENIREA IMPÃRÃÞIEI [Mat. 6:10]. Evanghelia predicatã de Isus era Evanghelia sau vestea bunã a Impãrãþiei. [Mat. 4:23]. Urmaºii Sãi sunt "Fiii Impãrãþiei" [Mat. 13:38]. EI TREBUIE SÃ FACÃ DIN ACEASTÃ IMPÃRÃÞIE ÞINTA SUPREMÃ A VIEÞII LOR [MAT. 6:33].  Ucenicii lui Isus au fost instruþi sã predice Impãrãþia [Luca 9:2].

Isus a recunoscut inaintea lui Pilat cã El este un "Impãrat" [Ioan 18:33-37]. Acesta este scopul pentru care El a venit ca om pe planeta noastrã [Ioan 18:37]. El a explicat insã cã Impãrãþia Sa nu era "din lumea aceasta" ºi "nu este de aici"  [Ioan 18:36]. Deci impãrãþia pe care Isus a venit s-o stabileascã pe pãmant este de o naturã diferitã in comparaþie cu impãrãþiile din lumea noastrã. Ea "nu vine in aºa fel ca sã vã izbeascã privirile. Nu se va zice: "Uite-o aici!", sau "Uite-o acolo!" [Luca 17:20.21]. Aceastã impãrãþie este insã o realitate in inimile celor care devin copii ai lui Dumnezeu prin credinþa in Isus Hristos. [Luca 17:21; Ioan 1:12].

Ioan Botezãtorul, Isus ºi ucenicii au propovãduit apariþia IMEDIATÃ a Impãrãþiei [Mat. 3:2; 4:17; 10:7]. De aceea nu putem evita concluzia cã Impãrãþia Cerurilor a fost intemeiatã la prima venire a lui Isus. Isus este Impãratul ºi cei care cred in El sunt cetãþenii Impãrãþiei. Teritoriul acestei Impãrãþii este alcãtuit din inimile celor care s-au supus Impãratului. Alegerea celor doisprezece ucenici reprezintã inaugurarea  Impãrãþiei Cerului. Dupã acest eveniment a urmat imediat predica lui Isus de pe munte [Mat. 5] care poate fi numitã "constituþia Impãrãþiei".  Aceastã Impãrãþie a Cerului mai este numitã ºi "Impãrãþia Spiritualã" sau "Impãrãþia Harului."

Este evident cã Impãrãþia Harului este calea lui Dumnezeu prin care noi putem fi pregãtiþi pentru Impãrãþia Slavei. Impãrãþia slavei va fi intemeiatã insã la cea de a doua venire a lui Isus. Numai atunci va ºedea Isus "pe scaunul de domnie al slavei Sale" [Mat. 25:31]. Nimeni nu poate fi un cetãþean al Impãrãþiei Slavei dacã nu a fost mai intai un cetãþean al Impãrãþiei Harului. Aceastã afirmaþie are un sens foarte adanc. Dacã nu am fost NÃSCUÞI DIN NOU [pregãtirea terenului pentru intemeierea Impãrãþiie Harului in inimã!], dacã nu am acceptat pe Isus ca DOMN al inimilor noastre, ºi nu ne-am SUPUS conducerii Sale, implinind voinþa Sa arãtatã prin INDEMNURILE DUHULUI SFANT, noi nu putem deveni cetãþeni ai Impãrãþiei slavei. Biblia spune cã inainte de a doua venire a lui Isus va avea loc o identificare a cetãþenilor loiali [adicã o judecatã!] ºi o "sigilare" a lor pentru Impãrãþia Salvei. Invãþãtura ca Biserica nu va trece prin judecatã este o doctrinã falsã, pe care Biblia o respinge in mod hotãrat.

IMPÃRÃÞIA SLAVEI

Daniel ne spune foarte clar cã Impãrãþia slavei va fi intemeiatã in mod brusc, prin forþã ºi prin distrugerea tuturor impãrãþiilor din lumea aceasta. In capitolul 2 al cãrþii sale, el prezintã visul profetic pe care l-a avut Nebucatneþar. Impãratul a visat un chip alcãtuit din diferite metale. Metalele chipului reprezintã marile imperii care au dominat candva lumea noastrã [2:39.40]. Aceste imperii au fost: Babilonul, Medo-Persia, Grecia ºi Roma. Versetul 41 ne spune cã Imperiul Roman avea sã se prãbuºeascã prin divizare. Avea sã urmeze apoi incercãrile zadarnice de unificare a acestor diviziuni intr-un nou imperiu [v. 43]. "Dar in vremea acestor impãraþi" sau guverne care conduc acele diviziuni devenite þãri ale Europei de astãzi, "Dumnezeul cerurilor va ridica o impãrãþie, care nu va fi nimicitã niciodatã, ºi care nu va trece sub stãpanirea unui alt popor." [v. 44].

Impãrãþia slavei este simbolizatã in acest vis profetic printr-o piatrã care se desprinde fãrã ajutorul unei maini [omeneºti] ºi loveºte chipul visat de Nebucatneþar chiar la partea cea mai de jos a lui, sfãramandu-l. Partea cea mai de jos a chipului se referã la timpul in care trãim noi. Piatra apare brusc, ºi de trei ori se spune cã ea va sfãrama toate metalele lui, adicã toate impãrãþiile din lumea noastrã. [v. 34.35. 44.45]. A doua venire a lui Isus este asemãnatã cu venirea nimicitoare a potopului, care a apãrut brusc ºi a distrus totul de pe scoarþa pãmantului [Mat. 24:37-39]. La venirea Sa va fi un cataclism aºa de mare incat TOÞI munþii ºi TOATE insulele se vor muta din locurile lor [Apoc. 6:14-17]. Toþi pãcãtoºii vor fi nimiciþi la venirea lui Isus [Apoc. 14:14-20; Ap. 19:11-21; Mat. 24:37-39; 1 Tes. 5:2.3; 2 Tes. 1:7-9; Ier. 25:30-33; Ier. 4:23-26].

Dumnezeu va face un pãmant nou care va fi reºedinþa tuturor celor mantuiþi. [Ap. 21:1-7]. Atunci va avea loc implinirea completã a profeþiei lui Daniel, ºi anume cã "piatra care sfãramase chipul, s-a fãcut un munte mare, ºi a umplut tot pãmantul." [2:35].

IMPÃRÃÞIA HARULUI

Impãrãþia cerurilor se aseamãnã cu un grãunte de muºtar, pe care l-a luat un om ºi l-a semãnat in þarina sa. Grãuntele acesta, in adevãr, este cea mai micã dintre toate seminþele; dar dupã ce a crescut, este mai mare decat zarzavaturile ºi se face un copac, aºa cã pãsãrile cerului vin ºi iºi fac cuiburi in ramurile lui." Mat. 13:31.32.

Deci cum se instaureazã Impãrãþia harului? Ea este la inceput o "sãmanþã" foarte micã care este sãditã in inima omului. La fel cum "þarina" din parabolã era lipsitã de sãmanþa de muºtar ºi de aceea sãmanþa trebuia pusã in pãmantul ei, tot la fel este ºi cu omul: el nu se naºte cu aceastã "sãmanþã"in el; ea trebuie semãnatã in inima sau mintea sa. Aºadar Impãrãþia Harului nu este produsul inimii omeneºti; ea trebuie adusã de undeva din afara lui ºi trebuie sãditã in inima sa... Fãrã aceastã semãnare a "seminþei" in inima pãcãtosului, n-ar putea exista nici o speranþã de trecere de la viaþa de pãcat la aceea de sfinþenie... Aici vedem lucrarea harului lui Dumnezeu. Deºi pãcãtosul nu meritã lucrarea mantuitoare a lui Dumnezeu, iatã cã Dumnezeu intervine direct in viaþa lui, semãnand "sãmanþa" ce urmeazã sã creascã ºi sã-i transforme intreaga viaþã.

Inceputul Impãrãþiei Harului a fost foarte modest numai doisprezece oameni sãraci! Dar ce copac mare a ajuns ea astãzi!... Tot la fel inceputul Impãrãþiei din inima ta este foarte mic, ba chiar neobservabil... Ea poate sã creascã insã aºa de mult incat sã transforme intreaga ta viaþã! "Sãmanþa" aceasta este foarte micã la inceput, dar dacã este semãnatã in inima ta ºi gãseºte acolo condiþii prielnice sã creascã, va da dovadã de o putere de viaþã spiritualã nemaipomenitã... Ea poate rãsturna cu susul in jos intreaga ta viaþã ºi este in stare sã evacueze din viaþa ta pãcate ºi patimi pe care tu nu ai fi fost in stare niciodatã sã le pãrãseºti...

"Cãci cine dispreþuieºte ziua inceputurilor slabe?" [Zah. 4:10] Noi suntem ispitiþi sã dispreþuim "inceputurile slabe"... Oamenii pot spune despre tine "Ãsta nu va deveni niciodatã un bun creºtin..." Isus insã gandeºte altfel despre tine pentru cã El ºtie cã impãrãþia Sa incepe cu o sãmanþã micã semãnatã in inima ta, ºi cã aceastã sãmanþã are nevoie de timp ca sã creascã ºi sã dea pe faþã roadele unei vieþi transformate... De aceea Isus "trestia frantã n-o va zdrobi, ºi mucul care mai arde incã, nu-l va stinge..." [Isaia 42:3]. El ºtie cã din ceva foarte mic, se poate ajunge la un copac mare... Aºadar poþi fi sigur cã Isus este de partea ta, in ciuda faptului cã cei care te cunosc dispreþuiesc micul inceput bun din viaþa ta... Poþi fi sigur cã Isus te aºteaptã...

Ioan ne povesteºte in capitolul 3 din Evanghelia sa cã un fariseu numit Nicodim a venit intr-o noapte la Isus ca sã stea de vorbã cu El. In noaptea aceea Isus a sãdit mica Sa sãmanþã de muºtar in inima lui Nicodim. Aþi reþinut insã cat timp a aºteptat Isus panã cand acea sãmanþã a fãcut din Nicodim un copac al neprihãnirii? Ioan 19:39.40.

Isus are rãbdare ºi aºteaptã ca sãmanþa din inima ta sã creascã ºi sã aducã roade ,roadele unei vieþi mantuite din pãcat. Aceasta este o veste bunã pentru tine, nu este aºa? Din pãcate am insã pentru tine ºi o veste proastã: Dacã Impãrãþia Harului mintuitor necesitã timp ca sã creascã ºi sã umple intreaga ta viaþã cu harul ascultãrii de voia lui Dumnezeu, existã primejdia ca amanarea deschiderii inimii pentru sãdirea "seminþei de muºtar" sã se prelungeascã panã cand va fi prea tarziu... Noi trãim in timpul sfarºitului... Revenirea lui Isus este aproape.... El doreºte ca tu sã fii pregãtit pentru anumite evenimente premergãtoare venirii Sale, dar dacã creºterea Impãrãþiei Harului in inima ta necesitã timp panã va transforma pe deplin viaþa ta, ºi tu incã amani colaborarea cu divinul Semãnãtor, existã primejdia ca acele evenimente sã te gãseascã nepregãtit ºi vei fi astfel pierdut... [Matei 25:1-13]. De aceea invitaþia Duhului Sfant pentru tine este aceasta: "catã vreme se zice: "Astãzi, dacã auziþi glasul Lui, nu vã impietriþi inimile...". "Sã luãm dar bine seama ca atata vreme cat rãmane in picioare fãgãduinþa intrãrii in odihna Lui [odihna mantuirii], nici unul dintre voi sã nu se pomeneascã venit prea tarziu." [Evr. 3:15; 4:1]

Aºadar unul dintre cuvintele cheie ale parabolei este "SAMANÞA". Ea este micã la inceput ºi are nevoie de timp ca sã creascã pentru cã dezvoltarea ei depinde de voinþa ta. Impãratul Impãrãþiei nu exercitã o stãpanire despoticã... El nu forþeazã voinþa ta, ci dimpotrivã, El sperã sã obþinã o cooperare din partea ei... Poate cã nu ai inþeles foarte clar ce este acea "sãmanþã" misterioasã care este necesar sã se dezvolte pe neobservate in inima ta...  Dar ai inþeles totuºi cã ea este CEVA DE ORIGINE DIVINÃ care trebuie sãdit in inima ta... ªi tu poþi sã te adresezi chiar acum Semãnãtorului Divin ºi sã-i spui: "Iatã, inima mea þi-o predau þie ca sã semeni in ea principiul Impãrãþiei Tale... Inima mea este a Ta ca sã-Þi aºezi tronul in ea... Eu vreau sã fiu unul dintre supuºii Impãrãþiei Tale... Eu vreau sã ascult de Tine... Eu vreau sã fii Domnul inimii mele... "Dacã mãrturiseºti deci cu gura ta pe Isus ca Domn... vei fi mantuit. Cãci prin credinþa din inimã se capãtã neprihãnirea, ºi prin mãrturisirea cu gura se ajunge la mantuire" [Rom. 10:10].

- Va urma -

PS. Julia, iþi mulþumesc pentru incurajare.

AªA ESTE IMPÃRÃÞIA CERULUI ! IV

ALUATUL DIVIN

Isus le-a spus o altã pildã, ºi anume: "Impãrãþia cerurilor se aseamãnã cu un aluat, pe care l-a luat o femeie ºi l-a pus in trei mãsuri de fãinã de grau, panã s-a dospit toatã plãmãdeala." Matei 13:33

Lucrarea Duhului Sfant in inimã este nevãzutã. El Iºi incepe lucrarea dinãuntrul omului, nu din afara lui. Ca sã facã paine, femeia trebuia sã punã aluatul IN cantitatea respectivã de fãinã amestecatã cu apã ºi apoi aºtepta ca acesta sã-ºi facã lucrarea. Ea nu aºtepta insã ca frãmantãtura sã creascã dupã ce a presãrat puþinã drojdie pe deasupra. Nu! Ca sã-ºi facã lucrarea aluatul trebuia introdus inãuntrul frãmantãturii; el trebuia amestecat cu frãmantãtura. Numai in felul acesta "dospea toatã plãmãdeala".

Planul de a incepe lucrarea de reformã a vieþii de credinþã dinafarã inspre inãuntru a eºuat intotdeauna ºi intotdeauna va fi sortit eºecului. Planul lui Dumnezeu cu tine este sã inceapã lucrarea chiar de la sediul dificultãþilor, adicã de la inima [mintea] ta ºi urmarea va fi cã din inimã vor ieºi principiile neprihãnirii; transformarea ce are loc in inimã va produce reformaþiunea vieþii exterioare.

Aºa cum aluatul, atunci cand este amestecat cu fãina, lucreazã dinãuntru inspre afarã, tot la fel ºi harul lui Dumnezeu lucreazã mai intai la inoirea inimii ºi apoi transformã intreaga viaþã, sau cum spune parabola, "dospeºte toatã plãmãdeala."  Nu este suficientã doar o schimbare exterioarã ca sã fii adus in armonie cu Dumnezeu. Sunt mulþi care incearcã sã-ºi reformeze viaþa prin corectarea obiceiurilor rele ºi ei sperã ca in acest fel sã devinã niºte adevãraþi creºtini, dar ei incep lucrarea de reformã dintr-un loc greºit. Ei doar incearcã sã imite viaþa de creºtin, dar nu sunt creºtini. Prima lucrare de reformaþiune trebuie sã inceapã cu inima. Deci mai intai tu trebuie sã fii creºtin, ca sã poþi avea o adevãratã viaþã de creºtin. Gandeºte-te cã maimuþa nu va deveni niciodatã om prin imitarea omului! Nu incerca sã imiþi viaþa de creºtin; tu trebuie mai intai sã devii creºtin. Apa botezului pe care te bazezi nu valoreazã nimic fãrã lucrarea aluatului inãuntrul fiinþei tale!

Parabola celor zece fecioare  din Matei 25 ne spune acelaº adevãr. N-a fost suficient ca ele sã aibã lãmpi care sã lumineze in jur bunãtatea lor exterioarã. Ca sã fie admise la nuntã, a fost esenþial ca fecioarele sã aibã acel "ulei de rezervã", adicã Spiritul Sfant in inimã. Ceea ce este deci inãuntrul inimii este ceea ce conteazã in primul rand in Impãrãþia Harului. De ce? Pentru cã exteriorul va fi armonizat in mod inevitabil cu reformaþiunea fãcutã in inimã.

Deci atat pilda seminþei de muºtar cat ºi cea a aluatului ne invaþã cã noi trebuie sã primim inãuntrul nostru ceva din afara noastrã ºi care trebuie sã creascã panã ne transformã intreaga fiinþã ºi panã ia conducerea vieþii noastre. Nimeni nu este atat de pãcãtos sau atat de decãzut incat Duhul Sfant sã nu mai poatã lucra in inima lui. Atunci cand tu te vei supune lucrãrii Spiritului Sfant, in inima ta se va sãdi un principiu de viaþã spiritualã care va transforma viaþa ta. Aluatul – acel ceva care vine din afarã - trebuie pus mai intai in fãinã, dacã doreºti ca dospirea plãmãdelii sã aibã loc. La fel este ºi cu viaþa ta; tu trebuie sã primeºti inãuntrul tãu mai intai ceva, care sub puterea Duhului lui Dumnezeu, va creºte ºi va transforma intreaga ta viaþã. Numai in felul acesta vei putea fi pregãtit pentru intrarea in Impãrãþia Slavei. Aluatul acesta spiritual, sau puterea transformatoare care-þi schimbã modul de viaþã trebuie sã vinã de la Duhul Sfant. Trebuie insã sã te supui lucrãrii Duhului Sfant.

Adevãrata ascultare de Dumnezeu este lucrarea aluatului divin in inima omului. Rezultatul va fi cã omul incepe sã asculte de Dumnezeu, dar nu dintr-un simþ al datoriei, nu din obligaþie ºi nu cu un simþãmant de povarã, ci din plãcere. Lupta inverºunatã impotriva Legii lui Dumnezeu care se vede in randul forumiºtilor este in realitate lupta firii pãmanteºti care se impotriveºte lucrãrii aluatului divin ce vrea sã punã stãpanire pe inima pãcãtosului. Satana nu doreºte ca tu sã afli secretul inoirii vieþii tale prin lucrarea tainicã a aluatului divin. Lucrarea interioarã a Duhului Sfant armonizeazã inima cu poruncile lui Dumnezeu; aºa se explicã faptul cã Duhul Sfant "scrie Legea in inimã".

Astfel ascultarea de Lege incepe in interiorul tãu. Ascultarea de Dumnezeu devine in felul acesta nu numai posibilã dar in acelaº timp ºi plãcutã. Prin impotrivire faþã de Lege, ei se impotrivesc in realitate lucrãrii transformatoare a Duhului lui Dumnezeu in inima lor! Ei se impotrivesc astfel instaurãrii Impãrãþiei Harului in inima lor! Dacã tu vei spune: "Legea da, dar numai in inimã"! Sau: "Legea da, dar numai spiritul ei, nu ºi litera ei"! inseamnã cã te aºezi pe o poziþie de aroganþã faþã de Dumnezeu! Inseamnã cã-þi rezervi dreptul sã spui lui Dumnezeu in ce fel sã te mantuiascã din pãcat! Dar El nu va permite nici o schimbare a planului Sãu de mantuire! Tu iþi scarifici in felul acesta propria ta mantuire! Aluatul este de origine divinã! Poþi tu sã-i schimbi lucrarea? Poþi tu sã-i spui: "mantuieºte-mã, dar fãrã sã produci ascultarea de Lege in viaþa mea"? El va lucra asemãnarea la caracter cu Isus, ºi Isus a ascultat sau a pãzit toate poruncile Decalogului!

Vrei sã ºtii dacã Dumnezeu lucreazã in viaþa ta? Tu nu vei fi intotdeauna in stare sã rãspunzi la aceastã intrebare doar privind la faptele tale exterioare! Tu poþi insã cunoaºte dacã ai acceptat aluatul harului divin in inima ta pe o bazã zilnicã. Cand harul divin este primit in inimã, rezultatele sunt inevitabile, chiar dacã ele nu pot fi vãzute imediat.

Isus a explicat lui Nicodim aceastã lucrare taincã a aluatului divin asupra inimii omului ºi a numit-o naºtere din nou. Fãrã aceastã naºtere din nou tu nu poþi recunoaºte ºi nu poþi intra in Impãrãþia Harului! Ea nu va putea fi instauratã in inima ta! [Ioan 3:3.5]. Dospirea intregei plãmãdelii sau naºterea din nou este acelaº lucru. Cuvantul lui Dumnezeu este insã unealta principalã pe care o foloseºte Spiritul Sfant pentru inoirea inimii. "Cuvantul lui Dumnezeu este viu ºi lucrãtor", spune Pavel, "mai tãietor decat orice sabie cu douã tãiºuri: pãtrunde panã acolo cã desparte sufletul ºi duhul, incheieturile ºi mãduva, judecã simþirile ºi gandurile inimii." Evrei 4:12. Este foarte evident cã aceastã inoire a inimii, numitã naºtere din nou, nu se poate face fãrã Cuvantul lui Dumnezeu. Pavel spune cã "aþi fost NÃSCUÞI DIN NOU nu dintr-o sãmanþã care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, PRIN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU." 1 Petru 1:23. "El ne-a dat FÃGÃDUINÞELE LUI nespus de mari ºi scumpe, ca PRIN ELE sã vã faceþi pãrtaºi FIRII DUMNEZEIEªTI!" 2 Petru 1:4

Cum poþi sã colaborezi cu Dumnezeu pentru ca o astfel de transformare interioarã sã inceapã ºi cu tine? Vorbind despre naºterea din nou, Isus a rãspuns la aceastã intrebare, explicandu-i lui Nicodim: „Dupã cum a inãlþat Moise ºarpele in pustie, tot aºa trebuie sã fie inãlþat ºi Fiul omului, pentru ca oricine crede in El sã nu piarã, ci sã aibã viaþa veºnicã." [Ioan 3:14.15].

Dacã vei citi pasajul despre ºarpele acela de aramã [Numeri 21] ºi-l vei compara cu versetele 14 ºi 15 din Ioan 3, vei inþelege cã pentru experimentarea naºterii din nou tu trebuie sã-þi mãrturiseºti pãcatele pe care ºtii cã le-ai fãcut ºi sã accepþi calea lui Dumnezeu pentru mantuirea ta, adicã sã priveºti in Cuvantul lui Dumnezeu la Isus ºi sã meditezi la caracterul ºi viaþa Lui, mai ales la partea ei de la urmã, adicã la suferinþele ºi crucificarea Lui. Meditaþia aceasta zilnicã iþi va deschide ochii sã vezi ºi alte pãcate din viaþa ta pe care trebuie sã le mãrturiseºti [Comparã cu Isaia 6:1-8]. Rezultatul va fi cã vei vedea foarte clar in ce privinþe  caracterul tãu diferã de caracterul lui Isus ºi vei simþi un puternic imbold de a imita pe Isus... Aceasta este dovada cã aluatul a inceput sã-ºi facã lucrarea in mintea ta. ªi dacã vei simþi un puternic imbold sã povesteºti altora ceea ce a inceput sã se intample cu tine dupã ce þi-ai fãcut obiceiul sã priveºti zilnic la Isus, aºa cum este prezentat in Biblie, ºi dacã vei simþi plãcerea sã prezinþi altora pe Mantuitorul tãu, atunci poþi fi sigur cã inima ta cea nouã a inceput deja primele pulsaþii...   

Sã recapitulãm paºii pe care trebuie sã-i faci, dacã vrei ca viaþa ta sã fie reformatã de aluatul divin:
<>   Incepe cu mãrturisirea pãcatelor pe care le cunoºti.
<>   Priveºte zilnic la Isus cercetand cu meditaþie pasaje biblice care se referã la Isus. Priveºte la Isus cu credinþa cã in felul acesta vei fi vindecat de pãcat [cãlcarea Legii!].
<>   Cand vei vedea in viaþa ta alte neasemãnãri cu Isus, supune-le Duhului Sfant ca sã fii scãpat de ele.
<>   Predã-te lui Isus pe deplin... Tot ce eºti ºi tot ce ai... Nu trebuie reþinut nimic. Dacã reþii ceva pe care nu-l predai, acel ceva va fi o piedicã in calea naºterii din nou... Din cand in cand Duhul Sfant iþi va arãta ce trebuie sã mai predai ºi care incã nu a fost predat... Tu trebuie sã predai nu numai "lucruri" ci ºi simþãminte... Este necesar sã te predai lui Dumnezeu in fiecare dimineaþã, pentru ca El sã aibã dreptul sã lucreze in viaþa ta. Dacã nu te predai zilnic lui Dumnezeu, Satana va pretinde lui Dumnezeu dreptul sã-þi conducã el viaþa ta zilnicã. Vei fi astfel condus de Satana fãrã sã-þi dai seama de lucrul acesta.
<>   Petru a spus cã tu trebuie sã fii nãscut din nou PRIN FÃGÃDUINÞELE Cuvantului lui Dumnezeu. De aceea prinde-te de fãgãduinþa unei inimi noi [Ezec. 36:26; etc.] ºi cere cu respect lui Dumnezeu implinirea acelei fãgãduinþe.

Interesant ce este adaugat aici despre Lege. Sa privim ce spune si Biblia prin Pavel in epistola catre Romani, capitolele 2,4,5,7 etc:


13.    In adevar, fagaduinta facuta lui Avraam sau semintei lui ca va mosteni* lumea, n-a fost facuta pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihaniri care se capata prin credinta.
*Fac.17.4,etc. Gal.3.29
14.    Caci*, daca mostenitori sunt cei ce se tin de Lege, credinta este zadarnica, si fagaduinta este nimicita,
*Gal.3.18.
15.    pentru ca Legea* aduce manie; si unde nu este o lege, acolo nu este nici calcare de lege.
*Cap.3.20; 5.13,20; 7.8,10,11. 1 Cor.15.56. 2 Cor.3.7,9. Gal.3.10,19. 1 Ioan 3.4.  
16.    De aceea, mostenitori sunt cei ce se fac prin credinta, pentru ca sa fie prin har*, si pentru ca** fagaduinta sa fie chezasuita pentru toata samanta lui Avraam: nu numai pentru samanta aceea care este sub Lege, ci si pentru samanta aceea care+ are credinta lui Avraam, tatal nostru al tuturor,

13.    (Caci inainte de Lege, pacatul era in lume. Dar pacatul* nu este tinut in seama cata vreme nu este o lege.
*Cap.4.15. 1 Ioan 3.4

9.    Odinioara, fiindca eram fara* Lege, traiam; dar cand a venit porunca, pacatul a inviat, si eu am murit.
*1 Cor.15.56

Facem ce facem si tot la Lege ajungem :) Trebuie sa bagam bine de seama cum aplicam aceasta Lege, intrucat ea ne poate cauza chiar si moartea.

dak11us,
Imi place ce spui cu CALDURA si cu frigiderul. Acum vreau sa iti spun o vorba. Dupa cum bine stii exista doua feluri de "aluat" si care fac sa dospeasca toata plamadeala. Jackeroo l-a prezentat pe cel bun; aluatul cel rau, adica pacatul il stie fiecare. Acuma sa nu uiti.. la aceeasi CALDURA si la acelasi frigider.. ambele aluaturi se comporta la fel. Adica, pacatul se poate dezvolta chiar si la caldura unui frate iar aluatul bun de care ne vb Jackeroo poate sa creasca chiar si in frigider.. .pentru ca e un aluat sfant (Domnul sa dezvolte ce este al Lui in noi fiecare). Cam asa stau lucrurile cu CALDURA si frigiderul :)
Sper sa fiu inteles cum trebuie.

[1]. Eu cred că exprimările mele directe către cititorul care caută mântuirea [folosirea pronumelor la persoana a II-a] exprimă o căldură şi o iubire suficient de evidente pentru cel care este cu adevărat în căutarea mântuirii... Mai ales că am punctat foarte clar paşii pe care îi avem de făcut pentru a experimenta naşterea din nou [experienţă ce face parte din mântuire].  
 
[2]. Deosebirile de păreri cu privire la Lege îşi au originea în neînţelegrea diferenţei dintre îndreptăţire [socotit neprihănit] şi sfinţire. Antinomicii se opresc numai la îndreptăţire, şi este adevărat că aceasta se experiemntează fără Lege. Din păcate aceasta este numai o parte din ceea ce se numeşte "neprihănire prin credinţă". Experienţa mântuirii nu este completă în felul acesta.

[3]. JAM, nu te supăra, dar tu şi cu mine trebuie să ne supunem dorinţei administratorului acestui forum:

Topicul: "Caut un răspuns"
Data: Marţi, Sept. 30, 9:56 am



Cuvântul LEGE din paranteză este adăugat de mine. Aşadar, "se poate? nu e greu..." a spus administratorul. Mulţumesc pentru înţelegere.

PS. Există un topic consacrat Legii, şi un altul, consacrat Sabatului. Aici însă se prezintă Evanghelia ÃŽmpărăţiei lui Dumnezeu SPRE MĂRTURIE, conform cu Matei 24:14. A fost doar o aluzie trecătoare cu privire la Lege, pentru că am vorbit despre naşterea din nou, şi Biblia spune că "oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte", adică nu calcă Legea aceea care arată ce este păcatul.  [1 Ioan 3:9]

Nu mă îndoiesc de faptul că administratorul însuşi va apăra regula forumului, adică aceea de a se respecta topicul ales. Dacă forumul acesta rămâne fără lege, va deveni haos...

Mulţumesc pentru înţelegere, şi pentru căldura şi iubirea cu care mă ajutaţi să menţin această regulă aici...

Pace vouă!

dak11us, tu ai dreptate. Noi nu putem sã-i spunem Duhului Sfant cum sã lucreze in inima noastrã. Totuºi putem transmite unui cititor interesat informaþiile pe care le avem puse de cãtre Spiritul Sfant in Scripturã pentr a-L invãþa pe cititor cum sã colaboreze cu Spiritul Sfant in vederea mantuirii.

Tu ai deasemenea dreptate cã "rolul nostru, de frati, este sa degajam CALDURA". Uneori intr-o incãpere mare nu este suficientã o singurã sobã... Vrei sã fi cea de a doua sobã care se uneºte cu mine in a degaja cãldura frãþeascã? Eu iþi propun o regulã nouã de discuþie pe forum:

Diferenþele de opinie sã nu le bazãm pe crezurile noastre ci pe CERCETAREA Bibliei. Deci tu imi vei spune: Jackeroo, opinia ta este demnã de luat in considerare, dar hai s-o verificãm impreunã frãþeºte. Care sunt cuvintele din contextul local pe care ea se bazazeaã? ªi in felul acesta noi vom cerceta impreunã dacã opinia mea este bazatã cu adevãrat pe Biblie sau nu... ªi eu voi face la fel cu opiniile tale....

Dacã vrei sã mã faci sã zambesc, trebuie sã-mi zambeºti tu intai, nu-i aºa? Dacã tu ai vorbit de iubirea frãþeascã intai, eu þi-am rãspuns, ºi acum este randul tãu... Eu vreau sã arãt aici calea mantuirii pentru cei care nu o cunosc. Uneºte-te cu mine in aceastã lucrare... Lucrarea de a zãpãci pe cititori cu contraziceri nu este lucrarea lui Dumnezeu... Dacã nu te poþi uni cu mine pentru a arãta cititorilor calea mantuirii, pentru cã tu ai alte opinii, atunci nu distruge lucrarea mea prin contraziceri, ci deschide un alt topic unde vei fi liber sã expui calea ta pentru mantuirea cititorilor. Cititorii iºi vor lua Biblia ºi vor analiza versetele tale ºi pe ale mele ºi vor lua o decizie cãlãuziþi fiind de Duhul lui Dumnezeu. Domnul sã te ajute sã iei o decizie dupã voia Sa...

Ele se completeaza nu se resping Jakeroo! In final, mantuirea mea, se bazeaza pe "crezul" meu, ca urmare a"cercetari bibliei"

DRAGOSTEA NOASTRA FATA DE SEMEN TREBUIE SA FIE BLINDA,INTELEGATOARE,CALMA,CALDA,CUVINTUL SA FIE PE PLAC ,SA AI RABDARE SA POTI VORBI FRUMOS,POLITICOS,CA SA SE SIMTA PERSOANA CA IL ATRAGE,CA CEVA DEOSEBIT CA DATA VIITOARE SA ASCULTE CU MAI MARE ATENTIE,CUM  SOARELE NE INCALZESTE ASA SA INCALZIM SI NOI PERSOANA CU CUVINTUL,GINDUL E O   FORTA SI POATE     DISCERNE BLINDETEA DE MINIE CARE MINIA SA NU INTERVINA DECIT DACA TREBUIE SA MUSTRE,SA MUSTRE CU BLINDETE. :P

Candele, ulei sau Duh Sfant ?  :grin:

Eu cred ca are si Mirele si Mireasa Duh Sfant (ulei in candela).
Ca daca n-ar avea nu s-ar intelege. N-ar vorbi aceeasi limba.

dakule, poti sa scrii te rog putin mai mare ?
Ca nu vad bine.

Mersi draga. Ma duc sa cumpar ulei de la piata. :grin: