|
cmarius
Guest
|
 |
« on: 29 October 2003 » |
|
25 Un invatator al Legii s-a sculat sa ispiteasca pe Isus si I-a zis: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vecinica?"
26 Isus i-a zis: Ce este scris in Lege? Cum citesti in ea?"
27 El a raspuns: Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti."
28 Bine ai raspuns", i-a zis Isus; fa asa, si vei avea viata vecinica."
29 Dar el, care vroia sa se indreptateasca, a zis lui Isus: Si cine este aproapele meu?"
30 Isus a luat din nou cuvintul, si a zis: Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste tilhari, cari l-au desbracat, l-au jafuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort.
31 Din intimplare, se cobora pe acelas drum un preot; si, cind a vazut pe omul acesta, a trecut inainte pe alaturi.
32 Un Levit trecea si el prin locul acela; si cind l-a vazut, a trecut inainte pe alaturi.
33 Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el, si cind l-a vazut, i s-a facut mila de el.
34 S-a apropiat de i-a legat ranile, si a turnat peste ele untdelemn si vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el.
35 A doua zi, cind a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, si i-a zis: Ai grija de el, si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intorcere."
36 Care dintr-acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre tilhari?"
37 Celce si-a facut mila cu el", a raspuns invatatorul Legii. Du-te de fa si tu la fel", i-a zis Isus.
De ce exista tentatia de a face dupa obiceiul lumesc si nu ce ne spune inima ca trebuie sa facem ? Sunt sigur ca atit preotul cit si Levitul au avut imboldul de a-l ajuta pe omul din Ierusalim, dar apoi alte consideratii au luat intietate si simtamintul initial de a ajuta a fost reprimat.
Este mai important ca sa nu fim vazuti in compania unor oameni saraci, decazuti pe scara sociala, vinati de politie sau damnati de anumite paturi sociale ?
De ce nu simtim recompensa unor trairi dumnezeiesi, ca aceea de a ajuta un sarman, cel putin atit cit sa egaleze sentimentul de frica si frustrare pentru pierderea unor pozitii in societate ?
De ce nu vedem aceasta diferenta ? De ce cei mai multi dintre noi gindesc "pragmatic", de ce sa ma leg la cap daca nu ma doare, daca ma vede careva cu individul asta dubios, daca ma acuza ca sunt partas la hotiile lui, daca este un puscarias sau un criminal, de ce toate aceste ginduri navalesc in mintea noastra cautatind cu disperare un motiv de a scapa de responsabilitate ?
Si daca ajutam de citeva ori si de fiecare data societatea ne dovedeste ca mai bine am fi stat in banca noastra, si ne blameaza, si ne ocaraste la scena publica, cu ce avint am mai ajuta pe altul intr-o situatie similara avind in spate amintirea amara a unor asemenea fapte rasplatite cu palme si injurii ?
Eu cred ca atit preotul cit si Levitul aveau motivele lor puternice ca sa treaca pe partea cealalta si a-l evita pe cel cazut pe linga drum. Nu sunt de acord cu ei dar nici nu pot sa-i condamn. Problema nu este atit de complicata in spatiul si timpul unui eveniment singular ci este mai mult o problema de cum sa ne descurcam intr-o societate rea fara sa fim rai dar nici sa n-avem prea mult de suferit din pricina unor atitudini care ne-ar pune un stigmat social greu de purtat.
[/b]
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
|
copil de dumnezeu
Guest
|
|
« Reply #1 on: 09 July 2004 » |
|
Salut, am si eu "o" intrebare pentru un subiect
Cine este Samariteanul, Cine este Hangiul? Ce este Hanul? Ce insemnatate are ce-i 2 lei ? etc
Multumesc :?: :?: :?: :?:
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
|
copil de dumnezeu
Guest
|
|
« Reply #2 on: 13 July 2004 » |
|
Salut, am si eu "o" intrebare pentru un subiect
Cine este Samariteanul, Cine este Hangiul? Ce este Hanul? Ce insemnatate are ce-i 2 lei ? etc
Multumesc :?: :?: :?: :?: "de si stiu ca veti fi muti" :shock: |
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
|
idi
Guest
|
|
« Reply #3 on: 13 July 2004 » |
|
Parabola bunului samaritean (Lc. 10.25-37) Una dintre cele mai cunoscute parabole este cea a "bunului samaritean" (Lc. 10.30-37). Unele spitale au fost numite dupa persoane din povestire (Spitalul "bunul samaritean"). Au fost facute legi "bunul samariteanul bun" pentru a-i incuraja pe trecatori sa-i ajute pe cei care sunt la ananghie. Acestei parabole i-au fost date numeroase interpretari alegorice; de exemplu... calatorul reprezinta omul care a plecat din orasul ceresc (Ierusalim) indreptandu-se spre unul lumesc (Ierihon). Talharii sunt Diavolul si pacatul care il lasa pe om aproape mort in pacat. Preotul si levitul reprezinta legea si jertfele ei, care nu-l pot ajuta. Bunul samaritean este Isus care are grija de el. Vinul reprezinta sangele lui Cristos. Uleiul, miruirea Duhului Sfant. Hanul este biserica. Hangiul reprezinta apostolii. Cele doua monede reprezinta botezul si Cina Domnului. Cu toate ca aceste interpretari sunt interesante, asta este ceea ce ne invata Isus in aceasta parabola? Sau Isus vrea sa ne transmita altceva prin intermediul ei? Parabola si cadrul de desfasurare ei Conversatia dintre Isus si invatator. Invatatorul se ridica pentru a-L ispiti pe Isus (Lc. 10.25). "Invatator" in contextul acesta inseamna cineva care cunoaste foarte bine Legea lui Moise. Cuvantul a "ispiti" nu trebuie sa implice conotatii negative; poate insemna pur si simplu ca omul cauta sa vada cat de credincios ii era Isus Legii, dar exista cateva indicii care arata ca el cauta sa-L prinda pe Isus in cursa: "s-a ridicat", poate pentru a atrage atentia asupra sa. Mai tarziu, a cautat sa justifice ("se indreptateasca") prin alta intrebare, sugerand ca era interesat in mai mult decat doar un simplu raspuns la intrebarea sa. Intrebarea sa era asemanatoare cu cea pusa de tanarul bogat (Lc. 18.18 ): "Bunule Invatator, ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata eterna?" Isus ii raspunde la intrebare referindu-se la Lege (Lc. 10.26). Prin aceasta, Isus isi demonstreaza propria Sa incredere in Lege. Astfel, Isus i-a indicat tanarului bogat Legea (Lc. 18.20). Amintiti-va ca in acel moment, Legea era inca in vigoare, deci raspunsul inca putea fi gasit inca acolo (Matei. 5.17-19). Legiuitorul raspunde intr-un mod care denota o intelegerea corecta a ceea ce Legea invata cu privire la viata vecinica (Lc. 10.27-28 ). El citeaza din Deut. 6.5 si din Lev. 19.18, doua versete pe care Isus le-a citat mai tarziu intr-o discutie cu un alt legiuitor (Mt. 22.34-40). Pe aceste doua legi, prima indemnandu-ne sa-L iubim pe Dumnezeu si cealalta sa ne iubim aproapele, se bazeaza intreaga Lege. Cei ce traiau in vremea in care Legea era inca in vigoare puteau sa "traiasca" (adica, sa fie mantuiti). Dar legiuitorul nu a terminat inca (Lc. 10.29). El vrea sa se justifice ("se indreptateasca") (a fost stanjenit de faptul ca Isus i-a raspuns cu atata usurinta? El pune intrebarea care il face pe Isus sa spuna parabola: "Cine este aproapele meu?" Parabola Un om calatorind de la Ierusalim la Ierihon (pe o distanta de aproximativ 32 de kilometri) este batut (Lc. 10.30) pe un drum periculos, cunoscut din cauza talharilor sub numele de "Calea sangelui" din cauza talhari. Dezbracat de haine si ranit de talhari, este lasat aproape mort. Doua persoane trec, dar nu-l ajuta (Lc. 10.31-32). Primul care a trecut a fost un preot, iar al doilea a fost un levit. Amandoi faceau parte din elita religioasa a Israelului din acele zile. Un samaritean trece si i se face mila de el (Lc. 10.33-35). Samaritenii erau dispretuiti de evrei (Ioan 4.9). Erau urmasii celor ce au fost adusi in timpul captivitatii asiriene (2 Regi 17.24-41). Totusi, acestui samaritean care ar fi fost dispretuit de evrei i s-a facut mila. Ii bandajeaza ranile, turnandu-i ulei si vin (primul ajutor in acele zile). Il pune pe omul ranit pe propriul lui animal si il duce la han. Ii da hangiului doi dinari (salariul pe doua zile) ca sa aiba grija de el. Ii spune hangiului sa faca toate cheltuielile necesare pentru ca i le va plati cand va reveni. Concluzia lui Isus la aceasta parabola Pune intrebarea: "Care dintre acestia trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre talhari"? Invatatorul ii raspund in mod firesc: "Cel caruia i-a fost mila de el". Isus il indeamna atunci pe invatator sa faca la fel. Observati ca Isus a schimbat subiectul intrebarii originare: de la "cine este aproapele meu?" la "Care...este aproapele celui ce cazuse intre talhari?". Asta ne arata ca Isus cauta sa atraga atentia asupra a ceea ce inseamna sa-l "iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti". Scopul parabolei, avand in vedere contextul si modul in care Isus a aplicat-o, este clar: Isus ne invata cine este cu adevarat aproapele nostru si ce inseamna "sa-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti"... Aici sunt cateva invataturi care pot fi trase din parabola daca tinem minte care este scopul ei: Invataturi din parabola Aproapele este cel ce este la ananghie si pe care putem sa-l ajutam. Cineva poate crede ca aproapele este cel cu care avem afinitati, cum ar faptul ca suntem aceeasi rasa, nationalitate sau religie, adica, oricine nu este considerat vrajmasul nostru. Totusi, Isus a respins un asemenea punct de vedere, folosind samariteanul ca exemplu. Exista ura intre ei (Ioan 4.9; Lc. 9.52-53). Desi considerat vrajmas, samariteanul il ajuta pe evreul aflat la ananghie. Si, prin urmare, crestinii ar trebui sa dea dovada de "ospitalitate (care inseamna "iubire pentru straini" - Rom. 12.13; Mt. 5.43-48; Gal. 6.10). Deci, aproapele tau este oricine are nevoie de tine si ai posibilitatea sa-l ajuti! Neputinta de a separa religia de buna vecinatate. Din cei trei trecatori din parabola, primii doi ar fi trebuit sa-l ajute. Preotul si levitul ar fi trebuit sa fie influentati de religia lor si sa-l ajute. Intr-adevar, au fost invatati sa-i iubeasca pe straini (Lev. 19.33-34; Deut. 10.17-19). Cand au despartit buna vecinatatea de religia lor, au devenit ipocriti caci preotul ar invata Legea si levitul il asista la slujba. Dar faptul ca nu au reusit sa "puna in aplicare ceea ce predicau" a demonstrat cat de superficial era devotamentul pe care il puneau in slujba credintei lor. Fiind crestini, trebuie sa fim gata sa punem in aplicare "religia curata si neintinata", altfel ne pacalim singuri. Ce fel de religie profesam noi? Costul milei. Bunavointa de a depasi bariere sociale, dupa cum a ilustrat Isus folosind un samaritean in aceasta parabola. Nu trebuie sa existe nici o bariera religioasa, rasiala sau nationala in simtirea milei! Sa fii dispus sa risti. Samariteanul a riscat mult oprindu-se sa-l ajute. Ce s-ar fi intamplat daca talharii s-ar fi aflat pe aproape? Ce s-ar fi intamplat daca alti talhari ar fi trecut tocmai atunci pe drumul cunoscut sub numele "Drumul sangelui". Deci, crestinii sunt chemati sa riste (Lc. 6.30). Cum ne putem asigura ca oamenii nu vor profita de generozitatea noastra? Poate ca in legatura cu aceasta chestiune trebuie sa avem incredere in Dumnezeu. Sa fii dispus sa lasi la o parte propriile ocupatii. Samariteanul facea calatorie, dar a hotarat sa se opreasca si sa aiba grija de om. Isus ne-a invatat sa fim milosi chiar si atunci cand suntem fortati (Mt. 5.41). Prima mila poate fi obligatorie dar a doua mila trebuie sa fie facuta din dragoste. Sa fii dispus sa te sacrifici. Samariteanul a sacrificat mai mult decat timp si energie: a folosit unele din propriile sale resurse (Lc. 10.34). Chiar a facut o intelegere pe timp nelimitat prin care se angaja sa-l ajute (Lc. 10.35). Isus i-a invatat pe ucenicii Lui sa fie gata sa se sacrifice (Lc. 6.29,30, 34-35). Facand asa, suntem cu adevarat discipoli ai lui Dumnezeu si umblam in dragoste (Ef. 5.1-2). Prin parabola samariteanului, suntem indemnati sa ajungem la un nivel mai inalt de dragoste, insemnand ca definitia cuvantului "aproapele" este mai cuprinzatoare si ca definitia cuvantului "mila" presupune mai multe lucruri. Acest lucru nu trebuie sa fie o surpriza pentru noi in lumina a ceea ce le-a spus Isus ucenicilor Lui mai devreme: "Caci va spun ca, daca dreptatea voastra nu va intrece dreptatea expertilor in Lege si a fariseilor, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor" (Mt. 5.20). Cu ce se aseamana dreptatea voastra? Cu dreptatea preotului si a levitului sau cu cea a samariteanului? Numai cand "ne ducem si facem la fel" (Lc. 10.37), urmand exemplul bunului samaritean se poate spune ca dreptatea noastra intrece dreptatea expertilor si a fariseilor! Numai in acel moment avem siguranta ca vom intra in Imparatia cerurilor! Bineinteles, fara mantuirea pe care Isus o face posibila, nu putem avea nici macar o urma de dreptate (F. A. 2.36-38; 22.16). citat din www.studiatibiblia.ro
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
|
idi
Guest
|
|
« Reply #4 on: 14 July 2004 » |
|
"de si stiu ca veti fi muti" Data viitoare sa ai credinta mai mare...  |
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
|
Jackeroo
Guest
|
|
« Reply #5 on: 09 November 2004 » |
|
O parabolă modernă
De cel puţin două ori în cele patru Evanghelii sunt raportate aceste cuvinte spuse de Isus în introducerea pe care a făcut-o la parabola semănătorului: „IATĂ, semănătorul a ieşit să semeneâ€! Cuvântul „iată†este sinonim cu „priviţi!â€. Semănătorul îşi semăna seminţele chiar în clipa aceea. Aceasta ne sugerează faptul că de multe ori Isus folosea întâmplări adevărate pentru a explica tainele ÃŽmpărăţiei Cerurilor... Probabil că întâmplarea cu omul căzut între tâlhari era încă vie în memoria ascultătorilor lui Isus... Această descoperire a declanşat în mine imboldul de a vă povesti şi eu o parabolă adevăreată...
Un copil al lui Dumnezeu era în nevoie, lovit de tîlharii necunoştinţei, şi a cerut ajutor. Un copil al lui Dumnezeu! (dar nu unul care mergea spre „oraşul lumesc†– vezi cele scrise mai sus). Au trecut însă pe lângă el preotul şi levitul – tu şi cu mine – am văzut ce i s-a întâmplat, am citit apelul său şi apoi ne-am văzut de drum, gândind că va trece negreşit pe acolo unul dintre samaritenii miloşi din zilele noastre şi-l va ajuta... Dar omul a rămas în pustietatea necunoştinţei trei zile, fără ca cineva să-i de ajutorul necesar şi să-l salveze. Trei zile fără pâinea şi apa necesară vieţii spirituale!...
După trei zile însă, copilul acela al lui Dumnezeu, îşi adună din nou toate puterile pe care le mai avea şi strigă din nou după ajutor, deşi era convins că nimeni nu-i va răspunde. Lecţia pentru noi este că trebuie să perseverăm în rugăciune...
ÃŽn cea de a patra zi apare însfârşit o samariteancă... Miloasă şi cu multe cunoştinţe! (Dacă nu mă credeţi, citiţi de exemplu explicaţiile pe care le-a dat la topicul despre cum putem cunoaşte voia lui Dumnezeu). Ea se opreşte, se orientează, se dă jos de pe asinul ei, se apleacă şi pansează rănile celui căzut între tâlharii necunoştinţei. Apoi ce credeţi că a făcut? La ridicat şi l-a pus pe măgarul ei? Aceasta ar fi fost idealul... Ea trebuia să-l conducă mai departe pînă la un loc ce se află într-o deplină siguranţă, un loc unde ignoranţa nu ne mai ameninţă să pierdem mântuirea... Dar nu! După ce i-a pansat rănile cu explicaţiile necesare, ea l-a părăsit şi şi-a văzut de drum... De acum descurcă-te singur!...
Eu mă întreb cum ar putea copilul acela al lui Dumnezeu să traverseze singur pustietatea aceea a necunoştinţei şi să aplice concret parabola lui Isus la viaţa sa? Dacă el a fost interesat să ştie cine este Samariteanul din parabolă, nu ar fi trebuit să fie condus la El, adică la Isus? Cum poate ajunge el la Isus? Cine îi va arăta drumul corect la intersecţiile amăgitoare făurite de Satana?
Aceasta este o parabolă adevărată. S-a întâmplat la acest topic pe la jumătatea lui Iulie 2004. Dacă veţi citi cele scrise mai sus, la acest topic, veţi înţelege mai bine aluziile mele.
Idi, vino te rog aici ca să căutăm în pustietatea asta pe copilul lui Dumnezeu... Poate că încă mai trăieşte...
PS. Să nu cumva să interpretaţi în sens negativ cuvintele mele cu privire la Idi. Parabola mea nu este altceva decât o rampă de lansare a apelului trimis lui Idi ca să vină aici şi să mă ajute. Se vede în aceasta aprecierea mea, nu este aşa?
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
alinap
Trei talanţi
 Offline
Posts: 377
|
|
« Reply #6 on: 02 March 2005 » |
|
Asa de mult imi plac invataturile pe care Domnul Isus vrea sa le scoata in evidenta din fiecare parabola spusa de El .
Ceea ce ma face sa ma gandesc vis a vis de pilda samariteanului milostiv este faptul ca in firea noastra noi suntem indemnati sa urmarim mai intai binele nostru. Preotul si levitul au fost preocupati mai intai de nevoile lor decat de nevoile acelui cazut, dar samariteanul fara sa se mai gandeasca la siguranta lui, s-a oprit pentru a da ajutor unui om grav ranit.
Iacov 1: 24 ''sa cercetam pe orfani si pe vaduve in necazurile lor si sa ne pazim neintinati de lume '' aceasta este religia pe care Dumnezeu o considera curata si neintinata.
Mila aratata de samaritean aminteste de Fiul lui Dumnezeu care a venit pe pamant pentru a salva omenirea.
Cand am fost zdrobiti El a avut mila si grija de noi. Nu ne-a lasat neajutorati ci a venit la noi si s-a oferit sa moara in locul nostru.
El ne-a lasat o porunca ,, sa va iubiti unii pe altii'' Ioan 15:12
Faptele bune izvorasc din iubire si cine iubeste pe Dumnezeu isi iubetse si semenii.
|
|
|
|
|
Logged
|
cand nu-ti mai ramane nimic decat D-zeu vei descoperi ca El iti este indeajuns
|
|
|
mircea
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 15.122
|
|
« Reply #7 on: 02 March 2005 » |
|
Eu cred, ca mesajul poate fi, si acesta; hai sa ne gindim putin.....! acuma poate preotul sau levitul,cind au trecut pe linga el, or fi zis in sufletul lor "Doamne ajuta-l pe nenorocitul acesta"(sau poate cu o zi in urma s-o fi rugat toata ziua pt astfel de situatii), dar ce folos, ca a fost nevoie de un pacatos ca sa se implineasca voia Lui....( "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi"); sau poate credem ca datorita rugaciunilor levitului si ale preotului, Dumnezeu s-a indurat si a scos in cale pe acel samarinean!
Cum te-ai simtii tu, cind copii tai s-ar uita la televizor, strigand intr-una: Tata ce mare esti; Tu le poti face pe toate; Tu esti Bun si Milostiv, ce bine ca ne lasi la tv; si copii vecinului ar veni sa-ti taie lemnele?
|
|
|
|
|
Logged
|
39. Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui ce va face rau; Isus
|
|
|
|
cmarius
Guest
|
|
« Reply #8 on: 02 March 2005 » |
|
Depinde si din ce punct de vedere privesti, dak11us. Unii spun atat preotul cat si levitul nu se puteau atinge de acel om pentru ca locuitorii tinutului erau considerati impuri si el ca preot n-ar mai fi fost in stare sa intre in templu si sa mai oficieze.
O situatie similara intalnim si la Caiafa. Multi teologi spun ca Caiafa n-avea incotro, trebuia sa faca ceea ce a facut din pozitia sa, pentru ca o razmerita a evreilor contra romanilor ar fi dus la sinucidere, asa cum s-a intamplat in revolta din anii 66-73.
Nu vreau sa-i scuz pe preot si levit, dar incerc sa inteleg situatia. Ei erau niste oameni incarcati de responsabilitati publice, e drept ca la Dumnezeu asta conteaza mai putin, pe cand samariteanul n-avea nimic de pierdut, n-avea nici o responsabilitate si nici nimic de pierdut. Pentru el era cel mai usor sa ajute pe omul cazut si talharit.
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
mircea
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 15.122
|
|
« Reply #9 on: 02 March 2005 » |
|
Si una asemanatoare intalnim si la Iuda, nu:
27. Şi după îmbucătură a intrat satana în el. Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, fă mai curând.
Ce mai putea sa faca Iuda, doar Isus i-a spus s-o faca, si inca repede!
Satan, are o calitate, e drac suta la suta; da parca omul stie sa se scuze mai frumos!
|
|
|
|
|
Logged
|
39. Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui ce va face rau; Isus
|
|
|
|
cmarius
Guest
|
|
« Reply #10 on: 02 March 2005 » |
|
Si una asemanatoare intalnim si la Iuda, nu:
27. Şi după îmbucătură a intrat satana în el. Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, fă mai curând.
Corect, ai mare dreptate. Dar eu am spus ca nu incerc sa apar sau sa scuz pe nimeni, doar sa inteleg motivatia fiecaruia. Bineinteles ca la Dumnezeu nu sta in picioare acele motivatii. La drept vorbind, daca ar fi ca toti locuitorii planetei sa faca exact ce trebuie conform exigentei lui Dumnezeu, probabil ca am asista la o confuzie generala rara: judecatorii n-ar mai judeca, jandarmii n-ar mai executa oameni, politistii n-ar mai amenda, contabilii n-ar mai aplica amenzi, lumea s-ar imbratisa pe strada si cara unul altuia sacosele cu cumparaturi, etc. LOL, ar fi frumos de fapt. :P |
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
mircea
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 15.122
|
|
« Reply #11 on: 02 March 2005 » |
|
Si atunci, nu ar mai exista, nici un "tata de albine" ! |
|
|
|
|
Logged
|
39. Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui ce va face rau; Isus
|
|
|
alinap
Trei talanţi
Offline
Posts: 377
|
|
« Reply #12 on: 04 April 2005 » |
|
Cred ca cea ce vrea Domnul Isus sa scoata in evidenta nu este sa ne batem capul cu intrebari de ce levitul si preotul nu l-au putut ajuta pe acel om cazut. Ce vrea sa scoata in evidenta Domnul Isus este : ''Du-te si fa si tu la fel'' Luca 10 :37 .
Domnul Isus ne invata sa ne iubim aproapele.
Amin!
|
|
|
|
|
Logged
|
cand nu-ti mai ramane nimic decat D-zeu vei descoperi ca El iti este indeajuns
|
|
|
sixPack
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 7.421
|
|
« Reply #13 on: 04 April 2005 » |
|
In pilda Domnului Isus, preotul reprezinta sistemul jertfelor vechi testamentale, iar levitul Legea. Samariteanul il reprezinta pe Hristos si harul Sau cel mare. Invatatura "de baza", este aceea ca, cel cazut intre talhari (pacat) nu poate fi ajutat nici de Lege, nici de jertfele de animale, ci numai de harul adus de Domnul Isus.
Aceasi invatatura o intalnim si in textul schimbarii la fata. Petru pune semnul "egal" intre Domnul Isus, Moise si Ilie, atunci cand spune ca va face trei colibi, cate una pentru fiecare. Insa imediat, pe cand Petru inca vorbea, intervine Dumnezeu din cer si face o "clarificare": Acesta este Fiul meu preaiubit, de El sa ascultati !" Carevasazica, nu mai aveti treaba cu Legea(Moise) si proorocii(Ilie), ci cu Fiul Meu, Isus Hristos. De El sa ascultati. Doamne ajuta. :)
|
|
|
|
|
Logged
|
Proverbele 13:12- O ndejde amnat mbolnvete inima, dar o dorin mplinit este un pom de via.
|
|
|
Laura
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.471
|
|
« Reply #14 on: 14 August 2006 » |
|
De ce exista tentatia de a face dupa obiceiul lumesc si nu ce ne spune inima ca trebuie sa facem ? Sunt sigur ca atit preotul cit si Levitul au avut imboldul de a-l ajuta pe omul din Ierusalim, dar apoi alte consideratii au luat intietate si simtamintul initial de a ajuta a fost reprimat.
a propos de omul cazut si de consideratiile trecatorilor , un psiholog american (Batson,in 1987)a incercat sa explice altruismul bunului samaritean raportandu-se la viata din marile orase. el a regizat in mod ingenuos situatia descrisa in parabola, folosind un grup de studenti de la Princeton Theological Seminary .el le-a cerut studentilor intai sa se reculeaga , pe urma i-a impartit in doua grupuri si i-a invitat la o conferinta a carei tema era parabola bunului samaritean . dupa audiere ,i-a indrumat spre un studio de inregistrari aflat intr-o cladire vecina,anuntandu-i pe un ton neutru pe studentii unui grup "Mai dureaza cateva minute , dar puteti sa mergeti de-acum" , iar celorlalti spunandu-le precipitat "Vedeti ca ati intarziat ,sunteti deja asteptati de cateva minute , deci ati face bine sa va grabiti !" . la iesirea din cladire ,toti studentii au dat peste om prabusit ,cu capul plecat , tusind si gemand (bineinteles plasat 'strategic' acolo). s-a observat ca din grupul studentilor grabiti ,doar 10 % s-au oprit sa vada despre ce este vorba si sa acorde eventual un prim ajutor , pe cand din grupul studentilor care stiau ca au destul timp la dispozitie sa ajunga la studio , aproximativ doua treimi s-au oprit si l-au "cercetat" pe cel cazut. |
|
|
|
|
Logged
|
"After silence, that which comes nearest to expressing the inexpressible is music." Aldous Huxley
|
|
|
adicel
Trei talanţi
Offline
Posts: 817
" Lupta-te lupta cea buna a credintei..."
|
 |
« Reply #15 on: 27 October 2006 » |
|
In pilda Domnului Isus, preotul reprezinta sistemul jertfelor vechi testamentale, iar levitul Legea. Samariteanul il reprezinta pe Hristos si harul Sau cel mare. Invatatura "de baza", este aceea ca, cel cazut intre talhari (pacat) nu poate fi ajutat nici de Lege, nici de jertfele de animale, ci numai de harul adus de Domnul Isus.
Aceasi invatatura o intalnim si in textul schimbarii la fata. Petru pune semnul "egal" intre Domnul Isus, Moise si Ilie, atunci cand spune ca va face trei colibi, cate una pentru fiecare. Insa imediat, pe cand Petru inca vorbea, intervine Dumnezeu din cer si face o "clarificare": Acesta este Fiul meu preaiubit, de El sa ascultati !" Carevasazica, nu mai aveti treaba cu Legea(Moise) si proorocii(Ilie), ci cu Fiul Meu, Isus Hristos. De El sa ascultati. Doamne ajuta. :)
sixPack, de unde reiese sau mai exact unde se mentioneaza in Scriptura ca samariteanul il reprezinta pe Isus Cristos ? |
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
adicel
Trei talanţi
Offline
Posts: 817
" Lupta-te lupta cea buna a credintei..."
|
|
« Reply #16 on: 11 January 2007 » |
|
sixPack, asteptam argumente biblice din partea ta, la cele enuntate de mine. Subscriu la parerea ta ca samariteanul il reprazinta pe Isus, fapt pentru care te-am "provocat" la un raspuns mai elaborat cu versete in acest sens. Ar fi mai multe de spus pe marginea acestei pilde.
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
storm
Trei talanţi
Offline
Posts: 449
Nu poti lupta impotriva Cuvantului lui Dumnezeu
|
|
« Reply #17 on: 12 January 2007 » |
|
Parabola bunului samaritean (Lc. 10.25-37) Una dintre cele mai cunoscute parabole este cea a "bunului samaritean" (Lc. 10.30-37). Unele spitale au fost numite dupa persoane din povestire (Spitalul "bunul samaritean"). Au fost facute legi "bunul samariteanul bun" pentru a-i incuraja pe trecatori sa-i ajute pe cei care sunt la ananghie. Acestei parabole i-au fost date numeroase interpretari alegorice; de exemplu... calatorul reprezinta omul care a plecat din orasul ceresc (Ierusalim) indreptandu-se spre unul lumesc (Ierihon). Talharii sunt Diavolul si pacatul care il lasa pe om aproape mort in pacat. Preotul si levitul reprezinta legea si jertfele ei, care nu-l pot ajuta. Bunul samaritean este Isus care are grija de el. Vinul reprezinta sangele lui Cristos. Uleiul, miruirea Duhului Sfant. Hanul este biserica. Hangiul reprezinta apostolii. Cele doua monede reprezinta botezul si Cina Domnului. Cu toate ca aceste interpretari sunt interesante, asta este ceea ce ne invata Isus in aceasta parabola? Sau Isus vrea sa ne transmita altceva prin intermediul ei? citat din www.studiatibiblia.ro Intelegerea pildei este corect interpretata pana la "hangiu".Cand vorbim despre cele doua monede,lucrurile stau altfel.
"Monedele" sunt date hangiului si le aduce chiar samariteanul,adica Isus.Ele nu reprezinta "botezul" si "cina",ci cele doua porunci ale dragostei in care sunt cuprinse cele 10 porunci,dupa cum cunoastem chiar din spusele Mantuitorului.Aici avem ca reper si moneda la care face referire Isus atunci cand e vorba de a plati taxa pentru Templu: Matei 17;27 :"Dar, ca sã nu-i facem sã pãcãtuiascã, du-te la mare, aruncã undiþa, ºi trage afarã peºtele care va veni întâi; deschide-i gura, ºi vei gãsi în ea o rublã (Greceºte: Un statir.) pe care ia-o ºi dã-le-o lor, pentru Mine ºi pentru tine." Aceasta reprezentand Legea dragostei in absolutul ei.
Aici trebuie sa vedem si cei doi "banuti",ai vaduvei,care au o intelegere duhovniceasca asemanatoare,"vaduva" dand toata "dragostea" ei (inteleasa prin cele doua porunci) in pilda respectiva Marcu 12;42.
Se mai poate discuta intr-un inteles si mai profund acest aspect al "monedei" sau "banutilor" tinand cont de intelegerea duhovniceasca a cuvantului "piatra","pietre",care duc la aceeasi insemnatate daca se studiaza intrega Biblie unde aceste cuvinte se regasesc,apropierea tinand si de aspectul vizibil atat al "pietrei" cat si al "monedei",amandoua fiind regasite in Biblie,"expuse" si "utilizate" sub raport al "lumii" si majoritatii,nicidecum "ascunse" de "ochii" si perceptia acestora,asa cum se intampla cu cele tainice "folosite" doar de cei din Trupul Sau,al Adunarii crestine.
Prin urmare,cele doua monede cuprindeau Legea Dragostei lui Dumnezeu prin cele 10 porunci,cunoscute la nivel general,"expuse" prin Legea lui Moise si pe care "samariteanul" (Isus) le da "hangiului" sa le inteleaga prin profunzimea dragostei "agape","dragoste divina care este data doar ADUNARII,nu si lumii,El intrand in "casa de poposire" pentru a impartasi aceasta Dragoste.
Botezul si "cina" intelese aici sunt o extensie care nu poate direct fi aplicata,stiut fiind faptul ca acestea doua sunt intelese duhovniceste si aduse de Duhul Sfant,care urma sa se faca inteles dupa ce "samariteanul" pleca.Aici trebuie avut in vedere si "botezul" de care vorbeste Ioan despre Cristos,
Matei 3;11 :"Cât despre mine, eu vã botez cu apã, spre pocãinþã; dar Cel ce vine dupã mine, este mai puternic decât mine, ºi eu nu sunt vrednic sã-I duc încãlþãmintele. El vã va boteza cu Duhul Sfânt ºi cu foc. "[/u]
Deci,in pilda,Isus era pe pamant si nu putea sa le aduca botezul adevarat decat doar dupa ce se inalta la Cer,abioa atunci putand vorbi ca Isus boteaza cu Duh Sfant si cu foc.Sigur ca odata ce Duhul Sfant coboara peste ucenici si ii "transforma" in apostoli putem vorbi si de "botez" si "cina",ce sunt incluse in Dragostea "agape" cunoscuta si practicata de cei ai Lui,dar nu direct in acest context.
Sfarsitul pildei arata ca Isus va rasplati pe cei ai Lui cand se va "intoarce",la "a doua venire" a Sa.
Chiar din intelegerea pildei reiasa ca "aproapele" este Isus,dar El ne invata ca mila are aplicabilitatea ei intr-un context de inceput,mai ales tinand cont de faptul ca El venea sa inlature rigiditatea Legii V.T.,mila fiind doar primul pas.Este clar ca dupa ce Isus il duce pe cel cazut la "casa de poposire",nu mai vorbim de mila,ci de DRAGOSTE.Samariteanul avea in El si Dragostea fiindca era Isus,dar o "dragoste" divina cu care il conduce pe cel cazut intre talhari la ce urma sa se numeasca Adunarea crestina,apostolii si toti crestinii adevarati ce formeaza duhovniceste "Trupul" lui Cristos.Deci "aproapele" este cel care ESTE DEJA IN CRISTOS si il duce pe cel cazut in "Trupul" duhovnicesc al lui Cristios. In pilda era evident ca mai intai sa se aminteasca de "mila",fiindca evreii nu aveau nici acest sentiment,iar "trecerea" catre Dragostea divina trebuia sa fie facuta prin cel mai general sentiment uman.
In zilele noastre putem fi milosi cu cei care nu cunosc si chiar nu pot in imprejurarile vietii sa se descurce,dar pentru ca eu sa fiu socotit "aproape" fata de cel din "lume" pe care il ajut (sa spunem prin mila) trebuie sa ma situez aflat deja in sanul Adunarii pe Calea lui Cristos.Acesta este intelesul duhovnicesc.Cine vrea sa inteleaga uman,adliteram ideea de "aproape" poate sa o faca dar nu are valoare duhovniceasca,ci doar o logica a perceptiei vizuale,al unui ajutor direct intr-o situatie anume si intr-un inteles strict adliteram,iar in acest caz vorbim de semeni,nu de "aproape".
Pentru un crestin "aproapele" e fratele sau in credinta,frate care si el trebuie ajutat sa "creasca" pe Calea lui Cristos.
Biblia pune accent pe VALOAREA DUHOVNICEASCA A OMULUI si se raporteaza la el prin expresii care sa diferentieze "stanga" de "dreapta",sau lumescul de duhovnicesc.Biblia nu e umana,si Cuvantul sau se raporteaza la cele nevazute ale duhului,nu ale materiei sau intelegerii "ca de pe pamant" al celor scrise in ea.
-
|
|
|
|
|
Logged
|
Nu poti lupta impotriva Cuvantului lui Dumnezeu
|
|
|
Elio
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.430
|
|
« Reply #18 on: 07 June 2008 » |
|
trecem zilnic prin tot felu de situatii cand cineva are nevoie de ajutor
- noi ne gandim : putem ? , oare eu ? , nu are pe altcineva mai apropiat ? etc
- cred ca aceasta pilda ne indeamna sa nu cantarim prea mult lucrurile cand e vorba sa ajutam pe cineva si pur si simplu sa-i sarim in ajutor
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
cel ce sunt
Doi talanti
Offline
Posts: 186
Eu sunt Painea vietii. (Ioan.6:48)
|
|
« Reply #19 on: 30 August 2009 » |
|
25 Un invatator al Legii s-a sculat sa ispiteasca pe Isus si I-a zis: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vecinica?"
26 Isus i-a zis: Ce este scris in Lege? Cum citesti in ea?"
27 El a raspuns: Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti."
28 Bine ai raspuns", i-a zis Isus; fa asa, si vei avea viata vecinica."
29 Dar el, care vroia sa se indreptateasca, a zis lui Isus: Si cine este aproapele meu?"
30 Isus a luat din nou cuvintul, si a zis: Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste tilhari, cari l-au desbracat, l-au jafuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort.
31 Din intimplare, se cobora pe acelas drum un preot; si, cind a vazut pe omul acesta, a trecut inainte pe alaturi.
32 Un Levit trecea si el prin locul acela; si cind l-a vazut, a trecut inainte pe alaturi.
33 Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el, si cind l-a vazut, i s-a facut mila de el.
34 S-a apropiat de i-a legat ranile, si a turnat peste ele untdelemn si vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el.
35 A doua zi, cind a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, si i-a zis: Ai grija de el, si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intorcere."
36 Care dintr-acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele celui ce cazuse intre tilhari?"
37 Celce si-a facut mila cu el", a raspuns invatatorul Legii. Du-te de fa si tu la fel", i-a zis Isus.
De ce exista tentatia de a face dupa obiceiul lumesc si nu ce ne spune inima ca trebuie sa facem ? Sunt sigur ca atit preotul cit si Levitul au avut imboldul de a-l ajuta pe omul din Ierusalim, dar apoi alte consideratii au luat intietate si simtamintul initial de a ajuta a fost reprimat.
Este mai important ca sa nu fim vazuti in compania unor oameni saraci, decazuti pe scara sociala, vinati de politie sau damnati de anumite paturi sociale ?
De ce nu simtim recompensa unor trairi dumnezeiesi, ca aceea de a ajuta un sarman, cel putin atit cit sa egaleze sentimentul de frica si frustrare pentru pierderea unor pozitii in societate ?
De ce nu vedem aceasta diferenta ? De ce cei mai multi dintre noi gindesc "pragmatic", de ce sa ma leg la cap daca nu ma doare, daca ma vede careva cu individul asta dubios, daca ma acuza ca sunt partas la hotiile lui, daca este un puscarias sau un criminal, de ce toate aceste ginduri navalesc in mintea noastra cautatind cu disperare un motiv de a scapa de responsabilitate ?
Si daca ajutam de citeva ori si de fiecare data societatea ne dovedeste ca mai bine am fi stat in banca noastra, si ne blameaza, si ne ocaraste la scena publica, cu ce avint am mai ajuta pe altul intr-o situatie similara avind in spate amintirea amara a unor asemenea fapte rasplatite cu palme si injurii ?
Eu cred ca atit preotul cit si Levitul aveau motivele lor puternice ca sa treaca pe partea cealalta si a-l evita pe cel cazut pe linga drum. Nu sunt de acord cu ei dar nici nu pot sa-i condamn. Problema nu este atit de complicata in spatiul si timpul unui eveniment singular ci este mai mult o problema de cum sa ne descurcam intr-o societate rea fara sa fim rai dar nici sa n-avem prea mult de suferit din pricina unor atitudini care ne-ar pune un stigmat social greu de purtat.
[/b]
In toate timpurile si vremurile marea majoritate a oamenilor au trait greu, societatea a fost rea, dar aceasta nu este o scuza pentru nimeni sa nu-si ajute semenul atunci cand Dumnezeu ii ofera ocazia. Omul trebuie sa ramana OM daca vrea sa ajunga la Dumnezeu. Imparatia lui Dumnezeu se ia cu asalt si nu trebuie sa ne fie frica de caracterizarea lumii,ca sa nu mai spun ca pentru Dumnezeu trebuie sa faci sacrificii. |
|
|
|
|
Logged
|
"Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intunerec, ci va avea lumina vietii." (Ioan.8:12)
|
|
|
cel ce sunt
Doi talanti
Offline
Posts: 186
Eu sunt Painea vietii. (Ioan.6:48)
|
|
« Reply #20 on: 30 August 2009 » |
|
Bai Marius, daca erai tu in locul celui talharit si batut si nu te ajuta nimeni, nu ai mai fi gandit asa! Ce mare filozofie e sa fii OM! Sau , poate ca e....
|
|
|
|
|
Logged
|
"Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intunerec, ci va avea lumina vietii." (Ioan.8:12)
|
|
|
ape_limpezi
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 9.043
|
|
« Reply #21 on: 30 August 2009 » |
|
marius nu a aprobat actiunile lor ci doar a cautat sa le inteleaga slabiciunile care i-au determinat sa treaca pe langa cel cazut
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
cel ce sunt
Doi talanti
Offline
Posts: 186
Eu sunt Painea vietii. (Ioan.6:48)
|
|
« Reply #22 on: 30 August 2009 » |
|
marius nu a aprobat actiunile lor ci doar a cautat sa le inteleaga slabiciunile care i-au determinat sa treaca pe langa cel cazut
Nu-i nimic de inteles in lipsa de iubire a celor care au trecut pe langa el fara sa le pese! Doar daca vrei sa -ti justifici propriile tale lipsuri facand filozofie! |
|
|
|
|
Logged
|
"Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in intunerec, ci va avea lumina vietii." (Ioan.8:12)
|
|
|
april
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 5.418
|
|
« Reply #23 on: 30 August 2009 » |
|
Nu-i nimic de inteles in lipsa de iubire a celor care au trecut pe langa el fara sa le pese! Doar daca vrei sa -ti justifici propriile tale lipsuri facand filozofie!
sa ridice mana (cu sau fara piatra) ala care nu are lipsuri ! |
|
|
|
|
Logged
|
Cred in soare chiar daca nu straluceste, cred in dragoste chiar daca sunt singur, cred in Dumnezeu chiar daca nu-mi raspunde.
|
|
|
danielis
Patru talanţi
Offline
Posts: 1.777
Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu
|
|
« Reply #24 on: 30 August 2009 » |
|
sa ridice mana (cu sau fara piatra) ala care nu are lipsuri !
Si bunul samaritean ridica mana ... |
|
|
|
|
Logged
|
"caci, daca nu credeti ca Eu sant, veti muri in pacatele voastre." (Ioan.8:24)
|
|
|
|
