Pages: 1 2 [3]   Go Down
  Print  
Author Topic: La multi ani poetului si poeziei lui.  (Read 10746 times)
0 Members and 2 Guests are viewing this topic.
anca
Patru talanţi 
*
Offline Offline

Posts: 1.245


[luna,de preferinta,albastra:)][Iisus e dulce:)]


« Reply #50 on: 04 December 2008 »

^ imi place si mie asta foarte mult. am vrut sa pun si io. dar mai bine las asa.
Logged

Creștinismul ma pastreaza cu ceva tineresc in mine si neplictisit, nedezamagit, nescarbit, nesuparat. Prezentei vesnic proaspete a lui Hristos îi datorez sa nu dospesc si fermentez în supararea pe altii si pe mine.
[N.Steinhardt - Jurnalul fericirii]
[dai li :)]
[gustati si vedeti :)]
Zooey
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 10.237



« Reply #51 on: 15 January 2009 »

There was, as in the fairy tales,
As ne'er in the time's raid,
There was, of famous royal blood
A most beautiful maid.

Şi era una la părinţi
Şi mîndră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.

Miraba el mar en el ocaso
Cómo aparece y luce,
Cómo por movedizos pasos
Barcos negros conduce.

Guardava all'orizzonte come
Sui mari sorge e splende,
Sui sentieri ondeggianti
Lui guida nere navi.

etc.
Logged
Luka
Patru talanţi 
*
Offline Offline

Posts: 1.817

אדריאן


« Reply #52 on: 15 January 2009 »

...

ダウン、優しい光を入手
スリップの範囲で、
家の中で入力して行く
そして、私の人生の輝き!

(Cobori în jos, luceafar blând,
Alunecând pe-o raza,
Patrunde-n casa si în gând
Si viata-mi lumineaza!)
Logged

Isadora
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.661



« Reply #53 on: 15 January 2009 »

Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în fășii,
De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii...
De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Și în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.
Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați
Ne succedem generații și ne credem minunați;
Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,
În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul
Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,
Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată.
Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza încetează,
Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,
Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,
Căci e vis al neființei universul cel himeric...

În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte,
Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,
Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț'
Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați;
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;
Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Și în noaptea neființii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...
Logged
Zooey
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 10.237



« Reply #54 on: 31 March 2009 »


Am gindit un mod atita de dulce
de a se intilni doua cuvinte
incit jos infloreau florile
si sus
inverzia iarba.

Am gasit un mod atita de dulce
de a se izbi doua cuvinte
de parca iarba verde ar inflori
iar florile s-ar ierbi.

Nod 33 / Nichita
Logged
anca
Patru talanţi 
*
Offline Offline

Posts: 1.245


[luna,de preferinta,albastra:)][Iisus e dulce:)]


« Reply #55 on: 31 March 2009 »

Poveste sentimentală
Nichita Stănescu

Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stăteam la o margine-a orei,
tu - la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau intre noi,
înainte și înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
și deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de caderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte și înapoi,
și cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.
Logged

Creștinismul ma pastreaza cu ceva tineresc in mine si neplictisit, nedezamagit, nescarbit, nesuparat. Prezentei vesnic proaspete a lui Hristos îi datorez sa nu dospesc si fermentez în supararea pe altii si pe mine.
[N.Steinhardt - Jurnalul fericirii]
[dai li :)]
[gustati si vedeti :)]
Isadora
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.661



« Reply #56 on: 31 March 2009 »

http://www.romanianvoice.com/sounds/nichita/Nichita_Stanescu-Gand_06.mp3
Logged
eagle75
Un talant
*
Offline Offline

Posts: 19


« Reply #57 on: 16 June 2009 »

Scrisoare catre Doamna Devoranta Firea


Vai Doamna, iertare n-am sa-ti cer,
Ti-am ascutit de-ajuns cutite Aproape de batjocuri ti-am impletit cununa,
Si-n plecaciuni de brate-ntemnitate,
M-ai sarutat pe frunte cu jindul omenesc.

Ti-am fost,nu prunc, ci sluga,
La sanu-ti alaptat...
Vai Doamna, bufon ti-am fost,
Turtita piftie sub calcaiu-ti zdrobit.
Madonna, stapana mea,
Calau cu frunte de cortegii,
Si pui de basilic nascand,
In ceata grea a noptii.

Vai Doamna, ce greu iti e urcusul,
Carand osanda-n spate,
Ceremonii flamande cu gust de Sodoma,
Nu am de ce sa-mi cer iertare,
A navalit deja mustrarea,
Mi-e inima plina de cutremur,
Pe buze simt al cerului sarut.

Vai Doamna, am sa te-ngrop cu flamuri,
Sub radacina unui munte,
Si doliu n-am sa port.
Ti-am azvarlit deja mantaua,
Mania, mandria si-a iadului hula...
Si-n alb sunt imbracat,
Fecioara-ntre fecioare,
Cu candela aprinsa,
Asteptand pe-al cerului Mire.

Vai Doamna, nu am de ce sa-ti cer iertare!!!
Sub nume de pacat,
Cu rochie regala-n funebra bucurie,
Satula-n propria-ti jertfa,
Ai vrut sa te razbuni,
Fiind a iadului curtezana,
Crezand ca eu as fi vre-un fiu de-al lui Cain.

Am fost dantela pe rochia-ti neagra,
Si perla pe manusa vesnicului neant.
Vai Doamna, o cruce ne desparte,
Nu-mi pare rau ti-am spus!
Tot cerul mi-e cununa,
Iar frate mi-e Isus.

Adio Doamna, Madonna a iadului,
Deja ti-am pus o piatra pe mormant,
Acoperita de un munte.
Adio Doamna, si-as vrea sa stii,
Ca n-am sa-ncep sa plang!
Adio Doamna!!!
 
Marcel Vasilache
Logged
Zooey
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 10.237



« Reply #58 on: 09 December 2009 »

John Milton / Paradisul pierdut
...
Tu, mai ales, Duh Sfint, ce mai presus
De temple pui un suflet drept si pur,
Inavata-ma, Tu, stiutor a toate,
Caci Tu de la-nceput fiind de fata,
In chip de porumbel cu-aripi marete,
Ai fecundat, clocindu-l, vast Abisul;
Ilumineaza tot ce-i bezna-n mine,
Tot ce-i prejos Tu sprijina si-nalta
...
[trad. Aurel Covaci]


Gustave Dore / Paradise Lost
Logged
Isadora
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.661



« Reply #59 on: 15 January 2010 »

. 15 ianuarie 1850/15 iunie 1889

Eminescu n-a existat.

A existat numai o țară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Și niște ape ca niște copaci curgători
În care luna își avea cuibar rotit.

Și, mai ales, au existat niște oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani și plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii ¬-
"Miorița" și "Luceafărul" și "Scrisoarea III".

Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Și cu avarii și cu hunii și cu leșii
Și cu turcii.

În timpul care le rămânea liber
Între două primejdii,
Acești oameni făceau din fluierele lor
Jgheaburi

Pentru lacrimile pietrelor înduioșate,
De curgeau doinele la vale
Pe toți munții Moldovei și ai Munteniei
Și ai Țării Bârsei și ai Țării Vrancei
Și ai altor țări românești.

Au mai existat și niște codri adânci
Și un tânăr care vorbea cu ei,
Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt?

Acest tânăr cu ochi mari,
Cât istoria noastră,
Trecea bătut de gânduri
Din cartea cirilică în cartea vieții,
Tot numărând plopii luminii, ai dreptății, ai iubirii,
Care îi ieșeau mereu fără soț.

Au mai existat și niște tei,
Și cei doi îndrăgostiți
Care știau să le troienească toată floarea
Într-un sărut.

Și niște păsări ori niște nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi și mișcătoare șesuri.
Și pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.

m. preda/ trebuiau sa poarte un nume
Logged
skeptic
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.226


« Reply #60 on: 15 January 2010 »

m. preda/ trebuiau sa poarte un nume

m. sorescu? 
Logged
Isadora
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.661



« Reply #61 on: 15 January 2010 »

da asa este :)toata ziua m-am gandit la m preda :) scuze.
Logged
skeptic
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.226


« Reply #62 on: 31 March 2010 »

Autoportret

Eu nu sunt altceva decit
o pata de singe
care vorbește.

Nichita
Logged
marion
Administrator
Cinci Talanţi 
*
Offline Offline

Posts: 5.203



« Reply #63 on: 01 April 2010 »

la multi ani lui poesie neagra.
Poate asa isi revine, daca traieste multi ani si vede multe ipocrizii pana i se apleaca.
Logged
Isadora
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.661



« Reply #64 on: 29 June 2010 »

"Undeva, printre milioanele de stele, este ființa iubită"
Antoine de Saint-Exupéry
Logged
marion
Administrator
Cinci Talanţi 
*
Offline Offline

Posts: 5.203



« Reply #65 on: 29 June 2010 »

de musai printre stele trebuie cautata fiinta iubita ?
De ce nu in lanul de porumb ?
Unde e probabilitatea mai mare de a gasi ?
Logged
Isadora
Cinci Talanţi
*
Offline Offline

Posts: 8.661



« Reply #66 on: 29 June 2010 »

era o metafora
Logged
Pages: 1 2 [3]   Go Up
  Print  
 
Jump to:  

Felicitari Crestine - Versuri Crestine - Biblia Online - Crestini.com - KERIGMA.ro - Misiune.ro

SiteUptime Web Site Monitoring Service
Powered by SMF 1.1.12 | SMF © 2006-2009, Simple Machines LLC | Page created in 1.223 seconds with 23 queries.