Azi am pierdut un suflet...
Nu stia sa vorbeasca...doar sa clipeasca
a bucurie sau tristete...
Azi am pierdut un prieten
Care nu avea decat niste ochi
ca toamna aceasta frumoasa
dar atat de pustie...
Am pierdut...o viata
Intr-o noapte cu luna plina
Cand stelele plangeau
Si ii luminau Calea.
……………………
Ma privea mereu trista
« Intrebandu-ma » : ce e viata ?
Si pentru ca nu am stiut sa ii raspund
...a plecat in cautarea Ei
spre Eternitate...
Lacrimile mele sunt prea seci
Sa ii ating nemurirea
Ii pastrez doar amintirea
Ochilor
Asemeni unei toamne frumoase
dar atat de pustii...
 
 
Din străinătate (MIHAI EMINESCU)

Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
ÃŽn valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
ÃŽn patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
ÃŽn visuri fericite m-ar duce către nori.

Copilărie

Din oglindă mă privea un trup firav
Cu claviatura coastelor distinctă,
Inima-apăsa pe clape grav
Şi-ncerca să-apară în oglindă.

N-am văzut-o niciodată, dar ştiam,
Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, că-i ascunsă
(Precum inima salcâmului din geam
Coşul pieptului de crengi o face frunză).

Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacă
E aievea cântu-i uniform,
Şi ca nu cumva în somn să tacă,
Mi-era frică seara să adorm.
 (ANA blandiana )

Boala-M.Sorescu

Doctore, simt ceva mortal
Aici în regiunea fiinţei mele,
Mă dor toate organele,
Ziua mă doare soarele,
Iar noaptea luna şi stelele.

Mi s-a pus un junghi în norul de ope cer
Pe care pînă atunci nici nu-l observasem
Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă
Cu o senzaţie de iarnă.

Degeaba am luat tot felul de medicamente,
Am urît şi am iubit, am învăţat să citesc
Şi chiar am citit nişte cărţi,
Am vorbit cu oamenii şi m-am gîndit,
Am fost bun şi-am fost frumos...

Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore
Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani.

Cred că m-am îmbolnăvit de moarte
ÃŽntr-o zi
Cînd m-am născut.

Lui Zooey:

şi poezia e un somn
din care nu te mai trezeşti

cu ochii larg deschişi sub mări
visînd la spasmele lumeşti

cu perle pleoapele plîngînd
sărate buzele albeşti

nefericit înstrăinat
printre comori piratereşti

păreri de rău că nu-nţelegi
mişcarea gurilor de peşti

în calmul monştrilor sorbit
măcar de ei să te fereşti

fără să fii de tot primit
nici înecat nici viu nu eşti

să poţi trînti o poartă grea
să tragi perdele la fereşti

şi poezia e un somn
din care nu te mai trezeşti

 (Constanta Buzea)      :P  

:shock: Se pare ca si bei cafeaua amara pe care o faci,daca la asemenea ora nu dormi!

hmmm, hai la ca asta ne gindim la noapte ;)
somnic usor!

CEARCĂN-Niclolae Labis

Faţa unde te-a cules
Pentru care înţeles,
Pentru unde, pentru cine,
Curbă de întunecime ?

- Pentru gîndurile tale,
Pentru visuri, pentru jale,
Saltul, dragostea şi ura...
Eu sînt drojdia şi-s zgura.  :shock:

m-am tot gindit unde sa postez poezia asta... mi-e incredibil de draga, mai mai ca as zice ca a fost una din lecturile care m-au marcat....
as fi postat-o in romana, dar traducerile lasa mult de dorit :(

If - Rudyard Kipling


If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you;
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or, being lied about, don't deal in lies,
Or, being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise;

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with triumph and disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to broken,
And stoop and build 'em up with wornout tools;

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breath a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on";

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with kings - nor lose the common touch;
If neither foes nor loving friends can hurt you;
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run -
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man my son!

'Si ce dacã îmi plouã în casã?
Poate-mi vor încolţi gândurile
Uitate prin toate intrândurile,
Prin pereţi, prin tavan, pe sub masã.

Un fel de speranţã m-apasã,
Nici nu vreau sã-mi mai strâng rândurile.
Si ce dacã îmi plouã în casã?
Poate-mi vor încolţi gândurile.

Si ce dacã îmi plouã în casã?'
(Vasile Filip)

Cand te uiti în ochii cuiva
Ar trebui sa vezi
Culoarea cerului din ziua
ÃŽn care s-a nascut
Si forma primului animal de plus,
Primul sentiment în fata intunericului
Si cel mai frumos rasarit de soare.
Si-ar mai trebui sa vezi
Zambetul primei iubiri
Si lacrima ce vine dupa.
Si, daca ai ochii ageri
S-ar putea sa vezi si urmele primului vis
Si raul din mijlocul tacerilor ,
Si pomul, si frunza si pamantul...

Si, daca n-ai sa vezi toate astea,
N-ai ochii buni
Sau inima...

Developare

Azi am fotografiat numai copaci,
Zece, o suta, o mie.
Ii voi developa la noapte,
Cind sulfletul va fi o camera obscura.
Apoi ii voi clasa:
Dupa frunze, dupa cercuri,
Dupa umbra lor.
O, ce usor
Copacii intra unul intr-altul !
Iata, nu mi-a ramas decit unul.
Pe-acesta il voi fotografia din nou
Si voi observa cu spaima
Ca seamana cu mine.
Ieri am fotografiat numai pietre.
Si piatra de la sfirsit
Semana cu mine.
Alataieri--scaune--
Si cel care-a ramas
Semana cu mine.

Toate lucrurile seamana ingrozitor
Cu mine...

Mi-e frica.

(Marin Sorescu)

TEAMĂ - Günter Grass

Cînd am vrut să mergem acasă
peste curcubeul cel mare,
eram foarte obosiţi.

Ne ţineam de balustrada lui
şi ne temeam
că va păli.

Cînd am vrut să merg acasă
peste curcubeul cel mare,
eram foarte obosit.

Mă ţineam de tine şi de balustrada lui
şi mă temeam
că amîndoi, tu şi curcubeul,
veţi păli.