Judecand dupa ploaia de intrebari din postul tau si tu esti un demn urmas al scolii lui Pyrrhon :).
Banuiesc ca intrebarile sunt retorice, deorece in mesajele mele am folosit expresii de genul "se pare ca", "se crede ca", etc....si am dat si sursa tocmai pentru a evita implicarea mea personala in continutul informatiei.
Dar as putea sa incerc sa trimit un mail la Universitatea din Ierusalim si sai trag putin de urechi pentruca inventeaza lucruri nefondate pe care ni le servesc servesc sub forma de Enciclopedie Ebraica.
Pentru greselile gramaticale i-mi cer scuze, dar nu am facut scoala si liceul in limba romana. Incerc sa recuperez.

Nustiu cum se indeparteaza unii de limba romana, eu pot sa-ti povestesc cum incerca unii sa se apropie de limba romana, fara ca aceasta limba sa le fie materna :)...
...nu inteleg nici paralela din mesajul anterior, care e legatura intre ebioniti si nustiucine care se departeaza de nustiuce limba.
Nu e suficient sa stapanesti doar regulile gramaticii...trebuie sa le pui in slujba unei logici elementare. Gramatica arata bine cand este inramata de intelepciune.

De ce sunt importanti ebonitii si de ce sunt importanti primii crestini ?
Nu la fel de importanti sunt si ultimii crestini ? (adica noi, cei de azi)

sau crezi ca avem ceva de invatat de la eboniti ?

    Ebioniții au fost unii dintre creștinii originari: Evrei care credeau că Isus a fost Mesia. Ei au populat Biserica legendară a Ierusalimului. Termenul de 'ebioniți' a fost folosit uneori pentru a descrie pe toți creștinii. Cei pe care îi cunoaștem acum ca și creștini paulini li s-au opus ebioniților, după ce i-au decoperit și au realizat că punctele lor de credință difereau. Un număr de autori ca Tertulian, Origen din Alexandria, și mulți alți "vânători de erezii" intoleranți, au scris timp îndelungat împotriva ebioniților. Multe dintre lucrurile care li se imputau au fost bazate pe înțelegerea greșită punctelor lor de credință, iar unele au fost chiar ridicole. Creștinii paulini i-au eradicated pe ebioniți, arzându-le toate cărțile (niciuna nu a supraviețuit), i-au hărțuit și arestat până ce n-a mai rămas nici unul. Au modificat textele din Luca 2:33 și Luca 2:48 unde Iosif a fost numit de două ori 'tatăl' lui Isus, așa încât să nu spună astfel și, de asemenea, au modificat Luca 3:22 unde se afirma clar, în acord cu credința ebioniților, că Dumnezeu l-a adoptat pe Isus. Creștinii paulini, ca romani nevrei, au găsit în mod convenabil o profeție tradusă greșit, care spunea că Isus va fi născut de o virgină (ca și alți fii de zei romani), și au adăugat două capitole întregi la începutul lui Matei ca să-și poată proba teza. Aceste modificări textuale au arătat, atunci când au fost descoperite, că ebioniții au fost tratați foarte crud și necinstit, și că lecțiunile originare ale lui Matei si Luca sprijineau amândouă creștinismul ebionit, mai degrabă decât pe cel paulin pe care l-a moștenit vestul.

    Dacă ar fi să apreciem care grup a fost mai auster, mai sfânt și mai pios, ar trebui să spunem că ebioniții, mai degrabă decât creștinii paulini, care i-au sacrificat, calomniat și oprimat. Din nefericire, învingătorii ajung să scrie istoria, iar creștinismul paulin este cel ce a devenit religia oficială a imperiului roman. După secolul IV ebioniții au fost complet înfrânți.

http://www.exegeza.net/Ebioniti.htm

Primii crestini (ebionitii), ca evrei, intelegeau sensul relativ al "mielului fara cusur".
Exod 12:5 "Sa fie un miel fara cusur". Dumnezeu nu cerea insa sa fie verificat ADN-ul.
In mod asemanator primii crestini credeau ca Isus a indeplinit Legea in mod perfect,
sa zicem atat cat a depins de constiinta lui, dar ca el insusi nu a fost superior fizic celorlalti oameni.

La unele lucruri pot raspunde, la altele nu pot fara sa mentionez ca primii crestini (pana dupa anul 49 sau 50) nu extindeau jertfa lui Isus pana la Adam. De altfel ei credeau ca apostolul natiunilor a mers prea departe cu filozofia, pentru a-i introduce pe cei fara lege sub aceasta jertfa motivanta intr-un mod in care sa nu fie nevoiti sa devina evrei prin circumcizie si respectarea Legii. Acest tip nou de crestinism ar fi inceput cu Pavel la 20 de ani de la Isus.
 Cum a inceput crestinismul

As putea raspunde insa la partea cu modul de aplicare a integritatii fizice a mielului de paste. Dumnezeu accepta ce se putea verifica vizual. La fel exista cerinta pentru preoti sa fie fara cusur din punct de vedere fizic. In NT se insista insa ca batranii (episcopii) sa fie fara cusur din punct de vedere spiritual. Nu a fost important ca Pavel sau Timotei sufereau de ceva.

Cand Isus ii provoaca pe iudei sa dovedeasca ca are pacat, el nu le cerea sa se puna in locul lui Dumnezeu. Nici nu a pretins ca este fara pacat fiind de alta natura decat cea umana. Era parerea lor ca cei ce nu sunt iudei (ca religie) si nu respecta toate traditiile iudeilor despre sabat si curatire, sunt pacatosi. Asa cum era o prejudecata rauvoitoare a lor sa-l considere samaritean si demonizat.

In completare, punctul meu de vedere este urmatorul: crestinismul a fost infiintat la Coborarea Duhului Sfant, doar ca numele a fost dat mai tarziu.

Trebuie inteles faptul ca Legea lui Moise avea o vechime de aprox 1500 de ani, iar daca ma refer la taierea imprejur mai pun inca aprox 500 de ani pana la Avraam. Cum se pot scoate toate acestea din mentalitatea unui popor in 10-20 de ani? Presupun ca, din aceasta cauza, Isus Cristos nu i-a judecat pe Apostoli si pe cei din Biserica din Ierusalim, dar, pentru raspandirea crestinismului era nevoie de cineva, altcineva care intelegea ca trebuie sa darame zidul din minte si "sa invete"... "mantuirea prin credinta, nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni"... pentru ca "fara credinta este cu neputinta sa fim placuti lui Dumnezeu". El, Pavel, a fost pus deoparte si ales de catre Insusi Isus Cristos sa fie Apostol al Neamurilor si, tot El a dat infaptuirea pentru ca Isus Cristos a inceput o lucrare si o va duce la bun sfarsit pana... inca putin...

Taierea imprejur foloseste doar aceluia care tine toata Legea, dar Scriptura spune ca "blestemat este cel care se afla sub Lege". Daca doar Legea era suficienta, nu mai trebuia sa se intrupeze Cristos si sa Se aduca jertfa, astfel ca prin aceasta sa impace oamenii cu Dumnezeu.

Nici n-au avut altceva in primii 20 de ani.

Pentru @Luka:
 Daca toti cei ce au avut o viziune/rapire cu Isus si au fost trimisi in misiune sunt apostoli,
atunci mare este numarul apostolilor. Totusi in Matei si Apocalipsa se vorbeste despre cei 12 apostoli ai Mielului in mod special. Adica unii care au fost cu Isus de la inceput, asa cum a fost si Matia care l-a inlocuit pe Iuda.

Am inteles (la vremea respectiva nici nu se putea altfel!) ca mieii puteau fii dovediti fara cusur doar vizual. Dar mieii “fara cusur” erau doar un simbol, care sa-l prefigureze pe Hristos.
Din punctul de vedere al lui Dumnezeu nu era strict necesar ca mieii sa fie 100% perfecti (tinand cont de imperfectiunile nevizibile cu ochiul liber), dar pe oameni ii facea sa inteleaga semnificatia termenului “fara cusur”, adica perfect.

Asa se cuvenea sa fie Mielul lui Dumnezeu, cunoscut si ales de Yahweh Dumnezeu pentru rolul de Ispasire: fara cusur, neprihanit.

Cred ca termenii prin care exprima Dumnezeu un anumit lucru au aceeasi semnificatie atat pentru El,cat si pentru fiintele create de El.(ca in cazul unitatilor conventionale pentru masurarea dimensiunilor, cantitatilor, volumelor etc.)

In Proverbele 20:10 citim ca Dumnezeu Yahweh uraste “doua feluri de greutati si doua feluri de masuri”.

Daca termenii utilizati ar avea sensuri relative cum am mai putea sa ne intelegem cand transmitem anumite idei, principii?

As dori sa subliniez:
1.  ”Mielul” ,Isus Hristos a fost ales de Dumnezeu, nu de oameni.
2.  Jertfa de Ispasire se intampla din initiativa (voia) lui Dumnezeu, Tatal ceresc.( nu din initiativa vreunui om,direct raspunzator pentru calitatea animalului care se jertfeste)

Ioan 3:16 "Fiindcã atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, cã a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, sã nu piarã, ci sã aibã viaþa veºnicã.”

Isaia 7:14 De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuela.
Daca nasterea lui Isus a fost normala ca a oricarui om de ce profetia spune ca este un semn.
Ca o femeie sa nasca in urma unei relatii e ceva firesc nu e nimic deosebit

אוֹת-'owth miraculous sign  http://www.blueletterbible.org/lang/lexicon/lexicon.cfm?Strongs=H226&t=NIV

Legat de termenul `almah "There is no instance where it can be proved that 'almâ designates a young woman who is not a virgin. The fact of virginity is obvious in Gen 24:43 where 'almâ is used of one who was being sought as a bride for Isaac." (R. Laird Harris, et al. Theological Wordbook of the Old Testament, p. 672.)  http://www.blueletterbible.org/lang/lexicon/lexicon.cfm?Strongs=H5959&t=NIV

Eu inteleg ca semnul se refera la modul cum a ramas insarcinata si nu cum a nascut.

Luca 1
31. Si iata ca vei ramane insarcinata si vei naste un fiu, caruia ii vei pune numele Isus.
34. Maria a zis ingerului: Cum se va face lucrul acesta, fiindca eu nu stiu de barbat?
35. Ingerul i-a raspuns: Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri...

Daca ebionitii (primii crestini?) acceptau Vechiul Testament, atunci cunosteau si aceasta profetie (Isaia 7:14) pe care trebuiau sa-l accepte, fiind Cuvantul lui Dumnezeu.

Pasajul citat este strecurat printre cuvintele dictionarului, pentru a da o impresie unilaterala, linistitoare. Anterior si dupa acest citat se spune de fapt pe larg ca almah inseamna femeie tanara, ceea ce fac toate lexicoanele biblice:

Outline of Biblical Usage
1) virgin, young woman
a) of marriageable age
b) maid or newly married