nextel
Trei talanţi
Offline
Posts: 513
|
 |
« Reply #25 on: 23 March 2006 » |
|
ok, si daca ai scoate tu o traducere, sau o parafraza actualizata, ar fi considerata asta o erezie sau ceva?
|
|
|
|
|
Logged
|
"Toate lucrurile lucreaza spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu"
|
|
|
|
UnCetatean
Guest
|
 |
« Reply #26 on: 24 March 2006 » |
|
Oamenii de ştiinţă ruşi au dovedit experimental proprietăţile miraculoase ale semnului crucii şi al rugăciunii, a informat săptămâna trecută agenţia Interfax. “Am stabilit că vechiul obicei a-l facerii semnului crucii deasupra mâncării şi băuturii, înainte de masă, are un profund sens mistic. ÃŽn spatele lui este un folos practic: mâncarea este purificată efectiv instantaneu. Este un mare miracol, ce se întâmplă fizic în fiecare ziâ€, a declarat fizicianul Angelina Malakhovskaya, citată de publicaţia Zhizn.
Malakhovskaya a studiat puterea semnului crucii timp de aproximativ zece ani. A făcut numeroase experimente, ce au demonstrat în mod verificat rezultatele făcute apoi publice. Ea a descoperit în special proprietăţile bacteriale unice ale apei după ce este binecuvântată cu o rugăciune ortodoxă şi cu semnul crucii. Studiul a mai observat un nou şi necunoscut efect al Cuvântului lui Dumnezeu, scrie Interfax, de transformare a structurii apei, în special densitatea ei optică în spaţiul spectral ultra-violet.
Oamenii de ştiinţă au studiat impactul rugăciunii Tatăl nostru şi al semnului crucii asupra bacteriilor patogenice. Mostre de apă din diferite surse - fântâni, râuri, lacuri - au fost folosite în cercetare. Toate mostrele conţineau anumite bacterii. S-a observat că dacă se rosteşte rugăciunea domnească şi se face semnul crucii asupra apei, numărul de bacterii dăunătoare scade de şapte, zece, sute chiar mii de ori. Experimentele au fost făcute astfel încât să se excludă posibilul impact al sugestiei mentale. Rugăciunea a fost spusă atât de credincioşi cât şi de necredincioşi, iar numărul bacteriilor, indiferent de mediu, a scăzut faţă de mostrele de referinţă.
Oamenii de ştiinţă au mai dovedit efectul benefic al rugăciunii şi al semnului crucii asupra oamenilor. La toţi participanţii la teste presiunea sângelui s-a stabilizat iar parametrii s-au îmbunătăţit. ÃŽn mod uimitor, parametrii s-au modificat în direcţia necesară vindecării: la oamenii hipotensivi presiunea sângelui a crescut, iar la hipertensivi a scăzut. S-a mai observat că dacă semnul crucii este făcut neîngrijit, şi fără să atingă punctele corespunzătoare - centrul frunţii, centrul plexului solar şi umerii - rezultatele pozitive ale testelor sunt mai slabe, sau chiar absente. (Catholica) Hmmm, nu m-am gandit sa fac asta pentru apa din acvariul meu... :???:
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #27 on: 25 March 2006 » |
|
Ce au descoperit rusii acestia este o mostra de prostie. :grin: Dar azi ii Bunavestire (aka "Blagoveshtenie", cum ii zice bunica): "Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, fiu Fecioarei se face, si Gavriil harul il binevesteste. Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa ii cantam: Bucura-te ceea ce esti plina de dar, Domnul este cu tine!" (Troparul praznicului)
|
|
|
|
« Last Edit: 25 March 2006 by augustin717 »
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
michael
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 7.894
|
 |
« Reply #28 on: 25 March 2006 » |
|
Na, ca acu stiu de ce batura clopote de ma trezira `nainte de ora opt! 
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
Andrei
Trei talanţi
Offline
Posts: 317
|
 |
« Reply #29 on: 25 March 2006 » |
|
Nu au aceeasi "functie"! Ortodocsii atribuie inca un rol de preotie celor care conduc adunari bisericesti, in timp ce NPii nu fac asa ceva. Teoretic nu. Practic, in schimb, pastorul are practic toate functiile lui tata popa: Asemanari: -popa spovedeste si da 'retete' cum ai zis tu -pastorul asculta confidentele enoriasilor si le da sfaturi personale (si considera mare greseala sa nu-l asculti) -popa face predica -pastorul face predica -popa pregateste impartasania -pastorul pregateste impartasania daca biserica lui o celebreaza (exista o diferenta, dar nu este legata de rolul pastorului) -popa gestioneaza afacerile financiare si lumesti ale biserici sale -pastorul gestioneaza afacerile financiare si lumesti ale biserici sale Diferente aparente: -pastorul nu este considerat o legatura directa cu Dumnezeu -popa este teoretic o legatura directa cu Dumnezeu, dar in practica, enoriasi stiu foarte bine ce este popa Diferente reale: -popa are fustita -pastorul n-are fustita (in afara de pastorii anglicani, luterani si metodisti) -popa canta -pastorul nu canta E clar, diferenta este uimitoare  . Sa stii ca idea de 'preotime a tuturor credinciosilor' totdeauna a fost strict teoretica. Nu degeaba Luther fusese poreclit 'papa de la Wittenberg' si Calvin 'papa de la Geneva'. P.S. Oamenii de ştiinţă ruşi au dovedit experimental proprietăţile miraculoase ale semnului crucii şi al rugăciunii, a informat săptămâna trecută agenţia Interfax. Cetatene, esti sigur ca nu e banc...
|
|
|
|
|
Logged
|
"Crestinul bun ar trebui sa se fereasca de matematicieni, precum de toti cei care fac profetii desarte. Exista pericolul ca acestia sa fi facut un legamant cu diavolul ca sa intuneceasca sufletul si sa tina oameni in robia draceasca." :twisted:
Sf. Augustin
|
|
|
Myryam
Patru talanţi
Offline
Posts: 1.053
Hristos a inviat!
|
 |
« Reply #30 on: 25 March 2006 » |
|
P.S.Cetatene, esti sigur ca nu e banc...
Eu cred ca e posibil,de ce nu?De ce n-ar fi posibil?Ca si cu Sfanta Impartasanie,atatia oameni se impartasesc din aceeasi lingurita,poate unii sunt bolnavi,dar nimeni nu se molipseste de ceva.
|
|
|
|
|
Logged
|
„Este mai tarziu decat credeti !Grabiti-va, prin urmare, sa savarsiti orice stradanie va sta in putinta pentru a ajunge la cei ce sa gasesc inca in intuneric. Dar, mai intai, asigurati-va ca va gasiti pe calea imparateasca”(par.Serafim Rose)
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #31 on: 25 March 2006 » |
|
Io totusi cred ca o asemenea intelegere a semnului Crucii si a rugaciunii ii mai degraba magica/scientista, decat religioasa.
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
|
UnCetatean
Guest
|
 |
« Reply #32 on: 25 March 2006 » |
|
Nu au aceeasi "functie"! Ortodocsii atribuie inca un rol de preotie celor care conduc adunari bisericesti, in timp ce NPii nu fac asa ceva. Teoretic nu. Explica te rog semnificatia si rolul catapetesmei (nu mai zic de sfintirea ei pentru ca o biserica ortodoxa sa fie "deschisa" publicului in mod oficial  ).
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #33 on: 26 March 2006 » |
|
Astazi este Duminica Sfintei Cruci si mijlocul postului: Învierea lui Hristos vazând, sa ne închinam Sfântului Domnului Iisus, unuia Celui fara de pacat. Crucii Tale ne închinam, Hristoase, si sfânta Învierea Ta o laudam si o slavim; ca Tu esti Dumnezeul nostru, afara de Tine pe altul nu stim, numele Tau numim. Veniti toti credinciosii sa ne închinam sfintei Învierii lui Hristos, ca iata a venit prin cruce bucurie la toata lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, laudam Învierea Lui, ca rastignire rabdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
skeptic
Cinci Talanţi
Offline
Posts: 8.226
|
 |
« Reply #34 on: 26 March 2006 » |
|
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
vsm
Doi talanţi
Offline
Posts: 257
|
 |
« Reply #35 on: 26 March 2006 » |
|
" Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandavirii, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairiii in desert, departeaza-l de la mine. Iar Duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-l mie, slugii Tale. Asa Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa vad greselile mele, si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti, in vecii vecilor Amin."
Stapane, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru,Cel ce indelung ai rabdat pentru greselile noastre, si pana la acest ceas de acum ne-ai adus pe noi, in care pe lemnul cel de viata facator fiind rastignit, talharului celui binerecunoscator, intrarea in rai i-ai facut si cu moartea pe moarte ai sfaramat; curateste-ne si pe noi pacatosii si nevrednicii robii Tai, ca am gresit si faradelegi am facut, si nu suntem vrednici sa ridicam ochii nostri si sa privim la inaltarea cerului, pentru ca am lasat calea dreptatii Tale, si am umblat in voile inimii noastre. Ci, ne rugam neasemanatei bunatatii Tale, iarta-ne pe noi, Doamne, dupa multimea milei Tale, si ne mantuieste pe noi pentru Sfant numele Tau, ca s-au stins in desertaciuni zilele noastre. SCoate-ne pe noi din mana potrivnicului, iarta noua pacatele noastre si oamoara gandul nostru cel trupesc, ca lepadand pe omul cel vechi, intru cel nou sa ne imbracam si Tie sa vietuim, Stapanului nostru si Facatorului de bine. Si asa, urmand poruncilor Tale, la odihna cea vesnica sa ajungem, unde este locasul tuturor celor ce se veselesc. Ca TU esti cu adevarat veselia cea adevarata, si bucuria celor ce TE iubesc, Hristoase Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam impreuna si Parintelui Tau Celui fara de inceput si Preasfantului si Bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea, si in vecii vecilor. Amin."
|
|
|
|
|
Logged
|
"LOVE never fails". LOVE is in your heart and mine. On the other side of the river a Valley full of fruit-trees and flowers Exists for you, for me, and all that LOVE.
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #36 on: 26 March 2006 » |
|
"Zdrobit-ai cu Crucea Ta moartea, deschis-ai talharului raiul, plangerea mironositelor o ai schimbat, iar Apostolilor a binevesti ai poruncit, ca ai inviat Hristoase Dumnezeule, daruind lumii mare mila." (Troparul Invierii, glas.VI, de rand astazi)
|
|
|
|
« Last Edit: 26 March 2006 by augustin717 »
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
Andrei
Trei talanţi
Offline
Posts: 317
|
 |
« Reply #37 on: 26 March 2006 » |
|
Explica te rog semnificatia si rolul catapetesmei (nu mai zic de sfintirea ei pentru ca o biserica ortodoxa sa fie "deschisa" publicului in mod oficial). Cred ca ma-i inteles gresit. Teoretic, functiile preotilor si a pastorilor nu sunt acelasi. Practic, in schimb, pastori fac tot ceea ce fac si popi. Cel mult ca le spune altfel. Deci, da, catapeteasma este un simbol clar al diferentei teoretice intre functia lu' tata popa si cea a lu' tata pastorul. Dar o cunostinte fie ea si sumara a functionarii unei biserici protestante arata clar ca, practic, pastor = preot (de fapt, mai curand ~=, dar ma rog).
|
|
|
|
|
Logged
|
"Crestinul bun ar trebui sa se fereasca de matematicieni, precum de toti cei care fac profetii desarte. Exista pericolul ca acestia sa fi facut un legamant cu diavolul ca sa intuneceasca sufletul si sa tina oameni in robia draceasca." :twisted:
Sf. Augustin
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #38 on: 27 March 2006 » |
|
Despre tampla (catapeteasma/iconostas). Din pacate, in constiinta celor mai multi credinciosi, tampla nu mai are astazi semnificatia initiala. Astazi este vazuta ca un element separator intre "cler" si "mireni", desi semnificatia ei este cu totul opusa. Pe tampla apar zugraviti diferite categorii de sfinti (Apostolii, proorocii VT,sfintii patroni ai Bisericii, doi din diaconii din NT pe usile diaconesti etc), icoana Maicii Domnului, numita "Cea are arata calea", din cauza ca, tinandu-l pe Hristos in brate, cu o mana arata spre El, sau evenimente importante din istoria mantuirii:Bunavestire pe usile imparatesti (din centrul catapetesmei), Cina cea de Taina si, in punctul cel mai inalt al ei, Rastignirea Domnului. De fapt, sensul catapetesmei este de a-i aduna in mod simbolic, pe toti cei care formeaza Biserica, fie din VT, fie din NT, sub Crucea lui Hristos, marturisand astfel unitatea si unicitatea iconomiei mantuirii. Tampla are si rolul de a aduce mereu aminte credinciosilor ca Bisesrica este o comuniune nu doar a celor vii, dar si a celor morti, comuniune realizata de catre Sf. Treime, prin toate cele "cate s-au facut pentru mantuirea noastra", adica prin intruparea, moartea si invierea lui Hristos, si prin Pogorarea Sf. Duh.
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #39 on: 28 March 2006 » |
|
RUGACIUNEA MARELUI VASILE, dupa primirea Sfintelor ale lui Hristos Taine
Multumesc Tie, Doamne, Dumnezeul meu, ca nu m-ai lepadat pe mine pacatosul, ci partas a fi Sfintelor Tale Taine m-ai invrednicit. Multumesc Tie ca pe mine, nevrednicul, a ma impartasi cu preacuratele Tale daruri m-ai invrednicit. Ci, Stapane, iubitorule de oameni, Care pentru noi ai murit si ai inviat si ai daruit noua acceste infricosatoare si de viata facatoare Taine, spre binefacerea si sfintirea sufletelor si a trupurilor noastre, da sa-mi fie si mie acestea spre tamaduirea sufletului si a trupului, spre izgonirea a tot potrivnicul, spre luminarea ochilor inimii mele, spre impacarea sufletestilor mele puteri, spre credinta neinfruntata, spre dragoste nefatarnica, spre desavarsirea intelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adaogirea dumnezeiescului Tau har si dobandirea imparatiei Tale. Ca intru sfintenia Ta cu acestea fiind pazit, sa pomenesc harul Tau pururea si sa nu mai viez mie, ci Tie, Stapanului si Binefacatorului nostru. Si asa, iesind dintru aceasta viata intru nadejdea vietii celei vesnice, sa ajung la odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel neincetat al celor ce Te lauda si dulceata cea fara de sfarsit a celor ce vad frumusetea cea nespusa a fetei Tale. Ca Tu esti dorirea cea adevarata si veselia cea nespusa a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, si pe Tine Te lauda toata faptura in veci. Amin.
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
Hoosier
Patru talanţi
Offline
Posts: 1.213
Hell is where God is not.
|
 |
« Reply #40 on: 28 March 2006 » |
|
...dupa primirea Sfintelor ale lui Hristos Taine Asta chiar zgarie la urechi! :( Ce zici de varianta asta: "... dupa primirea Tainelor Sfinte ale lui Hristos" ???? Nu-ti suna mai romaneste?
|
|
|
|
|
Logged
|
Lucruri, pe cari ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, şi la inima omului nu s'au suit, aşa sunt lucrurile, pe cari le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #41 on: 28 March 2006 » |
|
Treci la lucruri care tin de esenta, si lasa topica 
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
nextel
Trei talanţi
Offline
Posts: 513
|
 |
« Reply #42 on: 28 March 2006 » |
|
Treci la lucruri care tin de esenta, si lasa topica  Ai dreptate augustin, si gasesti adevaruri adanci in textele acestea, dar pentru mine personal, sunt deseori greu de asimilat si descifrat!
|
|
|
|
|
Logged
|
"Toate lucrurile lucreaza spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu"
|
|
|
|
rares
Guest
|
 |
« Reply #43 on: 28 March 2006 » |
|
Andrei a facut o precizare extrem de importanta a functiilor pastorilor si ale preotilor.
Eu vin cu intrebarea: Cati pastori pot fi intr-o biserica ? Termenul de prezbiter se refera la batrani in sens literal sau la functia acordata unuor oameni in credintele NP ? Rolul de diacon este administrativ sau de a predica ?
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #44 on: 28 March 2006 » |
|
RUGACIUNEA INTAIA
( a Sfantului Vasile cel Mare ), mai inainte de primirea Sf.Cuminecaturi
Stapane Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti izvorul vietii si al nemuririi, Facatorul a toata faptura vazuta si nevazuta, Fiul Tatalui celui fara de inceput, Cel ce esti impreuna-vesnic cu Dansul si impreuna fara de inceput, Care pentru multa bunatate, in zilele cele din urma ai purtat Trup si Te-ai rastignit, si Te-ai jertfit pentru noi cei nemultumitori si nerecunoscatori si cu sangele Tau ai innoit firea noastra cea stricata prin pacat, Insuti Imparate, Cel ce esti fara de moarte, primeste si pocainta mea, a pacatosului, si pleaca urechea Ta catre mine si asculta graiurile mele, ca am gresit, Doamne; gresit-am la cer si inaintea Ta si nu sunt vrednic a cauta spre inaltimea slavei Tale. Ca am maniat bunatatea Ta, calcand invataturile Tale si neascultand poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fara rautate fiind, indelung rabdator si mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine sa pier cu faradelegile mele, in tot chipul asteptand intoarcerea mea. Ca Tu ai zis, Iubitorule de oameni, prin proorocul Tau : " Cu vrere nu voiesc moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu ". Ca nu vrei, Stapane, sa pierzi faptura mainilor Tale, nici nu voiesti pierderea oamenilor, " ci vrei ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina ". Pentru aceasta si eu, desi sunt nevrednic cerului si pamantului si acestei vieti trecatoare, pentru ca m-am supus cu totul pacatului si m-am facut rob dezmierdarilor si am necinstit chipul Tau, dar fiind faptura si zidirea Ta, nu deznadajduiesc de a mea mantuire, eu ticalosul. Ci nadajduind in milostivirea Ta cea fara de margini, vin catre Tine : primeste-ma deci si pe mine, Iubitorule de oameni Hristoase, ca pe desfranata si ca pe talharul, ca pe vamesul si ca pe fiul cel pierdut, si ridica sarcina grea a pacatelor mele, Cel ce ridici pacatul lumii si tamaduiesti neputintele oamenilor; Cel ce chemi la tine pe cei osteniti si impovarati si le dai odihna; Cel ce n-ai venit sa chemi la pocainta pe cei drepti, ci pe cei pacatosi, si ma curateste de toata necuratenia trupului si a sufletului. Invata-ma sa savarsesc sfintenie intru frica Ta, ca, intru curata marturisirea cugetului meu primind particica sfintelor Tale Taine, sa ma unesc cu Sfantul Tau Trup si Sange, si sa Te am pe Tine locuind si petrecand intru mine impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh. Asa, Doamne, Iisuse Hristose, Dumnezeul meu, sa nu-mi fie mie spre osanda impartasirea preacuratelor si de viata facatoarelor Tale Taine, nici sa ajung neputincios cu sufletul si cu trupul, impartasindu-ma cu nevrednicie; ci da-mi, pana la suflarea mea cea mai de pe urma, fara de osanda sa primesc particica Sfintelor Tale taine, spre impartasirea cu Duhul Sfant, ca merinde pentru viata de veci si raspuns bineprimit, la infricosatorul Tau scaun de judecata, ca si eu, dimpreuna cu toti alesii Tai, sa fiu partas bunatatilor Tale celor nestricacioase, pe care le-ai gatit Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, intru care esti preaslavit in vecii vecilor. Amin.
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
|
UnCetatean
Guest
|
 |
« Reply #45 on: 29 March 2006 » |
|
Andrei a facut o precizare extrem de importanta a functiilor pastorilor si ale preotilor.
Eu vin cu intrebarea: Cati pastori pot fi intr-o biserica ? Cred ca ma-i inteles gresit.
Teoretic, functiile preotilor si a pastorilor nu sunt acelasi. Practic, in schimb, pastori fac tot ceea ce fac si popi.
Cel mult ca le spune altfel.
Deci, da, catapeteasma este un simbol clar al diferentei teoretice intre functia lu' tata popa si cea a lu' tata pastorul.
Dar o cunostinte fie ea si sumara a functionarii unei biserici protestante arata clar ca, practic, pastor = preot (de fapt, mai curand ~=, dar ma rog).
Sincer eu n-am inteles precizarea facuta de Andrei. Deci sunt diferiti si totusi nu sunt ~= Care sunt functiile unui popa si care sunt cele ale unui pastor ( lipsit de usa unei catapeteasme)?
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
|
rares
Guest
|
 |
« Reply #46 on: 29 March 2006 » |
|
Asemanarea care a subliniat-o Andrei si care mi se pare importanta este legata de faptul ca atat functia de preot cat si cea de pastor este in genera unica, adica o singura persoana peste toata adunarea.
Pproblema, si dilema este ca nu apare nicaieri ca trebuie sa fie un singur pastor/preot intr-o Biserica. SI totusi...
De exemplu, in Efeseni scire ca Domnul a lasat pe unii pastori pe altii invatatori pe altii evanghelisti...ar trebui sa fie cate unul, mergand dupa principiul aplicat pentru preoti/pastori....?!
|
|
|
|
|
Logged
|
|
|
|
Andrei
Trei talanţi
Offline
Posts: 317
|
 |
« Reply #47 on: 29 March 2006 » |
|
Sincer eu n-am inteles precizarea facuta de Andrei. Deci sunt diferiti si totusi nu sunt ~= Ce n-ai inteles? Teoretic, functiile lor sunt diferite. Dar, in viata de zi cu zi, un pastor face ce face si un preot, si are aceiasi pozitie in biserica. Functiile lor practice sunt aceleasi. Cel mult ca le spune diferit sau ca li se da o alta turnura, dar functiile lor sant aceleasi. Si am pus ~= pentru ca este o relatie de izomorfism, nu una de egalitate (caci trebuie sa vedem prin relatiile sale, si sa mai schimbam numele). Este un mic banc matematic.
|
|
|
|
|
Logged
|
"Crestinul bun ar trebui sa se fereasca de matematicieni, precum de toti cei care fac profetii desarte. Exista pericolul ca acestia sa fi facut un legamant cu diavolul ca sa intuneceasca sufletul si sa tina oameni in robia draceasca." :twisted:
Sf. Augustin
|
|
|
|
UnCetatean
Guest
|
 |
« Reply #48 on: 29 March 2006 » |
|
Ce n-ai inteles? Teoretic, functiile lor sunt diferite. Dar, in viata de zi cu zi, un pastor face ce face si un preot, si are aceiasi pozitie in biserica. Functiile lor practice sunt aceleasi. Cel mult ca le spune diferit sau ca li se da o alta turnura, dar functiile lor sant aceleasi. Imi e teama ca tu nu sti ce inseamna preotia, ca si rol si atributii.  Cand am vorbit de catapeteasma tocmai la asta m-am referit... ca un pastor nu are asaceva, un pastor (NP) nu pretinde ca el ar intra in vreun loc "sfant" si care nu e accesibil crestinilor care intra in biserica (fie si simbolic dar tot nu il inteleg, de ce unii pot intra mai aproape de Dumnezeu decat altii???). Tu ai cautat sa studiezi "cartea Evrei"?
|
|
|
|
« Last Edit: 30 March 2006 by UnCetatean »
|
Logged
|
|
|
|
augustin717
Patru Talanţi
Offline
Posts: 4.173
Pogorarea Sf. Duh
|
 |
« Reply #49 on: 30 March 2006 » |
|
Sf.Grigorie al Nissei, Viata Sf. Macrina, sora sa (sec.IV): Partea cea mai mare a zilei trecuse şi soarele a ajuns la apus, iar sîrguinţa fericitei nicidecum n-a obosit. Deci, cu cît se apropia de sfîrşitul vieţii, cu atît mai mult alerga cu dorinţa fierbinte către Cel dorit, văzînd mai curat frumuseţea Mirelui ei. Pentru aceea nu mai căuta la mine, ci privea la Dînsul; pentru că patul ei căuta spre răsărit, de aceea a lăsat vorbirea care o făcea cu mine şi vorbea cu Dumnezeu prin rugăciuni şi ÃŽl ruga şoptind, cu aşa glas, încît de-abia auzeam cuvintele ei, care erau acestea:
"Doamne, Tu în dar ne-ai dezlegat pe noi de frica morţii. Tu ai pus începutul vieţii celei adevărate şi sfîrşitul vieţii de acum. Tu pentru o vreme odihneşti trupurile noastre cu somnul morţii şi iarăşi ne deştepţi pe noi cu trîmbiţa cea mai de pe urmă. Tu dai pămîntului ca pe un amanet trupul nostru, pe care cu mîinile Tale l-ai închipuit şi iarăşi îl iei din pămînt, pe acel care l-ai dat lui, şi în dar schimbi în nestricăciune trupul nostru cel muritor şi grozav. Tu ne-ai izbăvit pe noi din blestem şi din păcat, făcîndu-Te pentru dragostea noastră blestem şi păcat. Tu ai zdrobit capul balaurului, care, prin neascultare, a înghiţit pe om. Tu ne-ai deschis nouă calea către înviere şi, zdrobind porţile iadului, ai surpat stăpînirea morţii, adică pe diavol. Tu ai dat semn celor ce se tem de Tine, chipul cinstitei Tale Cruci, spre pierderea vrăjmaşului şi spre apărarea vieţii noastre. Spre Tine, Dumnezeul meu, m-am aruncat din pîntecele maicii mele şi spre Tine a nădăjduit sufletul meu, din toată puterea mea. Ţie mi-am dăruit trupul şi sufletul meu din tinereţe şi pînă acum.
Pune-mi înainte înger luminat, ca să mă povăţuiască la locul odihnei şi în sînurile sfinţilor părinţilor noştri. Tu, Cel ce ai oprit sabia cea de văpaie şi ai aşezat în Rai pe vestitul tîlhar, care s-a răstignit împreună cu Tine şi a căzut sub îndurările Tale; po-meneşte-mă şi pe mine întru împărăţia Ta, că şi eu m-am răstignit împreună cu Tine, pironindu-mi cu frica Ta cărnurile mele şi înfricoşÃ®ndu-mă de judecăţile Tale. Să nu mă desparţi pe mine de aleşii Tăi în înfricoşata prăpastie, nici să se pună împotrivă în drumul meu pizmaşul diavol; nici să se afle înaintea ochilor Tăi păcatele mele, orice am greşit prin neputinţa firii mele, cu cuvîntul, cu lucrul sau cu gîndul. Tu, Cel ce ai putere a ierta păcatele, iartă-mi şi mie, ca să mă aflu înaintea Ta, cînd mă voi dezbrăca de trupul acesta, neavînd nici o întinăciune în chipul sufletului meu; ci sufletul meu să se primească în mîinile Tale curat şi fără de prihană, ca tămîia înaintea Ta".
Zicînd acestea, a făcut semnul Sfintei Cruci pe ochi, pe gură şi pe inima sa. Apoi, pentru că i se arsese limba de fierbinţeală, nu a mai putut să pronunţe un cuvînt. Asemenea şi glasul i se stinsese şi numai prin semnul buzelor şi prin mişcarea mîinilor înţelegeam că se roagă.
|
|
|
|
|
Logged
|
"...nu cu ochii trupului vazandu-te, ci cu dorul inimii crezand..."
|
|
|
|